Miniștrii din partidele „Alianței pentru Integrare Europeană” nu au fost „simpli executanți” și nu au acționat la indicații din umbră ale liderilor altor formațiuni politice, iar „furtul miliardului” nu a fost un episod izolat din 2014, ci un proces declanșat încă din 2009. Declarațiile au fost făcute pe 2 februarie de doi martori, în cadrul ședinței de judecată în dosarul frauda bancară, în care este inculpat fostul președinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.
Primul care a depus mărturie a fost fostul președinte al Parlamentului și ex-lider al PDM, Marian Lupu. Acesta a confirmat existența unor înțelegeri politice în cadrul „Alianței”, potrivit cărora funcțiile din sectorul financiar-bancar reveneau reprezentanților Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). El a respins, însă, categoric ideea unei conduceri externe a miniștrilor.
„Miniștrii nu au fost simpli executanți. Prin urmare, liderii altor partide nu puteau oferi indicații formale sau informale miniștrilor care reprezentau alte formațiuni”, a declarat Lupu, răspunzând la întrebările apărării.
Fostul speaker a indicat drept cauză a crizei bancare „managementul defectuos și supravegherea necorespunzătoare din partea autorităților de reglementare”, și nu un complot politic.
Mai detaliate au fost declarațiile lui Ștefan Creangă — fost viceministru al Finanțelor, deputat PLDM și ex-președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Acesta a susținut teza lui Lupu privind lipsa presiunilor din partea PDM asupra miniștrilor liberal-democrați.
Creangă a pus accent pe cronologia evenimentelor, declarând că scoaterea banilor a început cu mult înainte de 2014. „A fost o infracțiune continuă, care a început în anii 2009–2010 și s-a încheiat în 2014. Consider că introducerea administrării speciale [de către Banca Națională] a fost foarte întârziată. Aceasta trebuia introdusă încă în 2010–2011, când calitatea portofoliului de credite a început să se deterioreze radical”, a declarat martorul.
De asemenea, Creangă a comentat controversatul subiect privind garanțiile de stat, în baza cărora Banca Națională acorda credite de urgență băncilor cu probleme. Potrivit acestuia, acest mecanism era discutat cu FMI încă din 2011 și, în sine, nu era unul infracțional.
„Personal, nu pot lega decizia privind garanțiile bancare de fraudă. Este posibil să fi coincis. Dar nu văd o legătură directă între mecanismul de emitere a garanțiilor și schema propriu-zisă. Mecanismul de emitere exista în lege, trebuia doar adaptat”, a insistat el.
Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a încheiat prezentarea probelor acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta este acuzat de complicitate la furtul miliardului. Ulterior, instanța a trecut la administrarea probelor și audierea martorilor din partea apărării.
Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.
Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.
Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
