Politică

Comisie de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Propunerea unui deputat PAS: membri – și jurnaliști de investigație UPDATE

Mihaela Conovali
| 2 iulie, 2026
08:35

Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Dinu Plîngău, a anunțat că va propune crearea unei comisii de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Potrivit deputatului, membrii comisiei ar trebui să fie nu doar deputați, ci și jurnaliști de investigație, precum și delegați ai Centrului Național Anticorupție (CNA) și ai Serviciului Fiscal de Stat. Plîngău a menționat că inițiativa sa, pe care o va propune pe 2 iulie, a fost susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu.

Plîngău a declarat că, în timpul unei discuții cu președintele Parlamentului, a venit cu inițiativa de a crea o comisie de anchetă pe activitatea întreprinderilor de stat.

„După mine, trebuie de lucrat pe trei dimensiuni: angajări, profitabilitatea acestora și situația întreprinderilor aflate în procedura de insolvabilitate. Membri ai Comisiei să fie nu doar deputați din toate fracțiunile, dar și jurnaliști de investigație, cât și delegați de la CNA și FISC. Domnul Grosu a susținut inițiativa. (…) Trebuie să facem curat în întreprinderi, iar curățenia să fie maxim de transparentă”, a comunicat Plîngău pe o rețea de socializare, adăugând că va propune crearea comisiei în ședința plenară din 2 iulie.

Actualizare: În timpul unor declarații pentru jurnaliști, Igor Grosu a confirmat intenția de a susține crearea comisiei. Potrivit lui Grosu, aceasta trebuie să verifice toate cele 76 de întreprinderi de stat. Grosu a menționat că, în cadrul întreprinderilor, sunt 578 de poziții de membri ai consiliilor de administrație, ai comisiilor de cenzori sau alte tipuri de comisii. „Din 578, eu am fost curios să verific câți membri PAS sunt acolo, am găsit 12. (…) Sunt 12 și sunt secretari de stat. (…) Maximum ei primesc un salariu minimum, care la moment este 6500”, a adăugat Grosu.

Între timp, la ședința Parlamentului, vicepreședinta Legislativului și deputata PAS, Doina Gherman, a propus, din partea fracțiunii PAS, includerea pe ordinea de zi a unui proiect cu privire la constituirea „Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat”. „Aceasta va examina modul în care sunt gestionate întreprinderile de stat și fondurile publice, va identifica eventualele nereguli și va formula recomandări pentru îmbunătățirea administrării acestora. Din comisie vor face parte reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare – atât ai majorității, cât și ai opoziției – pentru a asigura o analiză echilibrată și obiectivă”, a scris Gherman pe o rețea de socializare.

Socialistul Vlad Batrîncea a declarat că PSRM are înregistrat un proiect de hotărâre încă de pe 25 iunie privind crearea unei comisii de anchetă referitoare la întreprinderile de stat. El a spus că fracțiunile parlamentare au susținut demersul PSRM. „Am ajuns la ziua de astăzi ca să vedem că partidul de guvernare propune acest subiect. (…) această comisie trebuie condusă de un exponent al opoziției – de Ion Chicu”, a adăugat Batrîncea.

În replică, Gherman a spus că printre membrii comisiei vor fi și reprezentanți ai opoziției. „Șase din partea fracțiunii PAS și 5 din partea opoziției”, a adăugat Gherman.

Supus votului, proiectul a fost inclus pe ordinea de zi.

Amintim că, pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a solicitat verificarea tuturor întreprinderilor de stat pentru a se stabili modul în care sunt utilizați banii publici. De asemenea, a îndemnat Serviciul Fiscal de Stat și CNA să verifice legalitatea acțiunilor, „indiferent de partid, rudenie sau alte legături”, precizând că orice sumă obținută abuziv trebuie returnată statului. Detalii AICI.

Solicitarea a venit după ce întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal în ultimele zile. O investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI.

Ulterior, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la întreprindere fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. RISE a scris că aceasta a fost angajată în iunie 2025 și ar fi fost plătită cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei în 2026. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu. Detalii AICI.

Pe 30 iunie, în spațiul public au apărut critici privind remunerarea secretarei de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac, de peste 2 milioane de lei pentru activitatea în Consiliul de Observatori al Moldovagaz. În reacție, Novac a declarat că nivelul plăților nu este stabilit de ea și că a fost aprobat încă din 2014, iar încercările de reducere au fost blocate de Gazprom, acționarul majoritar. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

comisie de anchetă, dinu plîngău, întreprinderi de stat, jurnaliști de investigație, Parlament

Știri similare

Politică

Grosu, prima reacție după ce Moldova a rămas fără premier: „Cel mai important – să continuăm fără întreruperi eforturile de aderare”

Politică

Comisia de anchetă pentru întreprinderile de stat, constituită în ciuda boicotului opoziției: „Nu avem încredere”

Politică

„Vouă nici opoziție nu vă trebuie”: Reacții la demisia lui Alexandru Munteanu: de la aprecieri la critici

Mihaela Conovali
| 3 iulie, 2026
13:28

„A luat o decizie corectă”, „Iată cum arată o demisie de onoare”, „Și-a luat jucăriile și a plecat”, „De ce ați demis guvernul?”, „Personal, am fost foarte critic la ședințele fracțiunii față de activitatea domnului Munteanu”, „N-am cerut demisia lui Munteanu” sunt doar câteva dintre reacțiile politicienilor din Republica Moldova la anunțul lui Alexandru Munteanu că își încheie mandatul de prim-ministru. NewsMaker a făcut o sinteză a reacțiilor postate pe rețelele de socializare la acest subiect.

Primarul municipiului Chișinău și liderul MAN, Ion Ceban, a declarat că „toată guvernarea PAS trebuie să demisioneze” și „organizate alegeri anticipate”. „Probabil că omul (nota red. Alexandru Munteanu) n-a răbdat. (…) Așteptăm următoarele acțiuni, dar situația este extrem de gravă în Republica Moldova”, a adăugat Ceban.

„De ce ați demis guvernul pro-european în plină criză economică, în care trebuia să muncim? (…) N-am cerut demisia lui Munteanu, n-am cerut schimbarea cursului european, noi doar v-am spus: opriți-vă din sărăcirea Moldovei. (…) Voi nu faceți jocul Moscovei? (…) Vouă nici opoziție nu vă trebuie, voi vă scoateți ochii unii la alții. (…) Noi suntem pregătiți la toate aspectele de alegeri anticipate”, a declarat deputatul și liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. Ulterior, acesta s-a adresat cetățenilor: „Scrieți dacă trebuie sau are sens să ieșim în stradă”.

Primarul de Bălți, Alexandr Petkov, i-a mulțumit lui Alexandru Munteanu „pentru cooperare, pentru înțelegerea problemelor municipiului Bălți și pentru dorința reală de a contribui la soluționarea acestora”. „Sper ca această abordare în relația dintre autoritățile publice centrale și cele locale să fie păstrată și pe viitor”, a adăugat acesta.

Deputatul și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că „prim-ministrul, domnul Alexandru Munteanu, a părăsit la timp o corabie care s-a dovedit a fi putredă”. „A luat o decizie corectă. (…) Societatea așteaptă și cere alegeri anticipate”, a comunicat Dodon.

Deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a declarat că „demisia prim-ministrului, în sine, nu rezolvă principala problemă a Republicii Moldova”.

„Noul prim-ministru trebuie să inițieze de urgență un grup de lucru format din reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare, ai partidelor extraparlamentare și ai experților din domeniile-cheie, pentru elaborarea unui Program Național de Guvernare. (…) Dacă un asemenea Guvern și un asemenea Program Național nu pot fi realizate, singura soluție democratică rămâne organizarea alegerilor parlamentare anticipate. (…) Am spus în repetate rânduri că Alexandru Munteanu trebuia să-și dea demisia încă din a doua jumătate a lunii mai. Da, acest lucru s-a întâmplat cu aproximativ o lună mai târziu. Însă întârzierea nu a fost pentru că cineva ar fi dorit să-l păstreze în funcție, așa cum afirmau mulți. După evaluarea mea, problema era doar că încă nu fusese identificată și convinsă persoana dispusă să preia conducerea noului Guvern”, a adăugat Usatîi.

„Nu a fost meritul meu, a fost datoria mea să demasc schemele de cumetrism și corupție din conducerea de vârf a Republicii Moldova. Construcția era putredă de mult timp, eu doar am împins-o”, a declarat liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, care în ultima perioadă a făcut publice inclusiv informații despre MoldATSA. „Moldova trebuie condusă de un guvern pluripartinic. Altfel nu avem cum să reușim și să împăcăm societatea. Orice partid ar conduce de unul singur Republica Moldova este sortit din start autocoruperii, intrigilor și bătăliilor pe intern, deci eșecului. (…) Termenul de valabilitate al PAS a expirat”, a adăugat acesta. „Iată cum arată o demisie de onoare”, a mai scris Galbur pe rețelele de socializare.

Lidera partidului „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa”, Arina Spătaru, a declarat că motivul invocat de Munteanu pentru demisie „este o afirmație extrem de gravă”. „Cetățenii au dreptul să știe cine a împiedicat un prim-ministru să-și exercite mandatul. Cine ia, de fapt, deciziile în stat? (…) Dacă premierul a fost propus și susținut de președintă, atunci și responsabilitatea pentru această guvernare trebuie asumată, nu transferată”, a adăugat Spătaru.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a spus că „dacă premierul nu ar fi plecat singur, ar fi fost înlăturat”. Ea a spus că anterior i-a recomandat premierului „să nu aștepte până când va fi scos pe ușă umilitor”. „Văd că a ținut cont, cu întârziere, dar a luat decizia corectă”, a adăugat Vlah.

„Și-a luat jucăriile și a plecat… Despre plecarea premierului Alexandru Munteanu din funcție am vorbit încă pe 3 martie. Această demisie demonstrează că situația reală este foarte gravă și suntem aruncați într-o nouă criză politică pentru a acoperi scandalul salariilor nesimțite și traficul de influență exercitat de aleșii poporului”, a reacționat liderul partidului „Partidul Social Democrat European”, Vasile Bumacov.

Deputatul „Alternativa” și liderul „Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei”, Ion Chicu, a declarat că „este un moment ieșit din comun”. „Este prima dacă când un prim-ministru, având susținerea masivă parlamentară, după practic câteva luni și-a prezentat demisia”, a adăugat el.

În contextul celor întâmplate, fostul lider al partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr”, Dinu Plîngău, în prezent deputat PAS și, de curând, membru al Biroului Național Politic și al Consiliului Național Politic al Platformei, a declarat că „trebuie să-i faci aliați și pe cei care critică, să oferi deschiderea de a include în viitorul Guvern și oameni care sunt din partidele-extraparlamentare sau cel puțin oamenilor care au stat pe aceeași scenă în perioada anilor 2015-2019, dar care s-au împrăștiat prin diferite colțuri sau activități”.

„Personal, am fost foarte critic la ședințele fracțiunii față de activitatea domnului Munteanu și a echipei din blocul economic. Principala critică a fost în raport cu politica fiscală. În rest, chiar îl consider un om bun și cu intenții bune, despre celelalte disensiuni discutate sau speculate eu nu cunosc”, a adăugat Plîngău.

Partidul „Platforma Demnitate şi Adevăr” a declarat că „procesul de curățare a instituțiilor statului de practici nocive, favoritisme și numiri pe criterii de rudenie sau apartenență politică trebuie dus până la capăt, indiferent cine va conduce viitorul Executiv”. „Viitorul Guvern trebuie să depășească logica îngustă a intereselor de partid și să coopteze în funcții oameni competenți, integri și bine pregătiți, inclusiv din alte formațiuni proeuropene și din societatea civilă. Apartenența la o gașcă politică, relațiile de rudenie sau cumetrismul nu pot constitui criterii pentru ocuparea funcțiilor publice”, a menționat partidul.

Guvernul Munteanu a fost învestit în funcție pe 1 noiembrie 2025, după ce cu o zi înainte a primit votul de încredere al Parlamentului.

În dimineața zilei de 3 iulie, Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru. El a precizat că a ales să plece în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” pe care le are.

Șefa statului, Maia Sandu, a respins existența unor contradicții între valorile lui Alexandru Munteanu și cele ale guvernării. „Cel puțin aceste lucruri nu au fost exprimate și expuse”, a precizat Maia Sandu, adăugând că atât ea, cât și Munteanu au acționat cu integritate și onestitate. Maia Sandu a mai spus că „speculațiile că a vrut să lupte cu abuzurile și nu a fost lăsat sunt false”. Potrivit șefei statului, Munteanu a fost cel care a ales să plece. Șefa statului a anunțat, în acest context, că, săptămâna viitoare va începe consultările cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru.

Precizăm că demisia prim-ministrului atrage automat și demisia întregului Guvern. După demisie, Cabinetul de miniștri continuă să exercite doar funcțiile de administrare a treburilor publice până la învestirea unui nou Guvern. În această perioadă, Executivul nu mai dispune de un mandat politic deplin.