Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Dinu Plîngău, a anunțat că va propune crearea unei comisii de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Potrivit deputatului, membrii comisiei ar trebui să fie nu doar deputați, ci și jurnaliști de investigație, precum și delegați ai Centrului Național Anticorupție (CNA) și ai Serviciului Fiscal de Stat. Plîngău a menționat că inițiativa sa, pe care o va propune pe 2 iulie, a fost susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu.
Plîngău a declarat că, în timpul unei discuții cu președintele Parlamentului, a venit cu inițiativa de a crea o comisie de anchetă pe activitatea întreprinderilor de stat.
„După mine, trebuie de lucrat pe trei dimensiuni: angajări, profitabilitatea acestora și situația întreprinderilor aflate în procedura de insolvabilitate. Membri ai Comisiei să fie nu doar deputați din toate fracțiunile, dar și jurnaliști de investigație, cât și delegați de la CNA și FISC. Domnul Grosu a susținut inițiativa. (…) Trebuie să facem curat în întreprinderi, iar curățenia să fie maxim de transparentă”, a comunicat Plîngău pe o rețea de socializare, adăugând că va propune crearea comisiei în ședința plenară din 2 iulie.
Actualizare: În timpul unor declarații pentru jurnaliști, Igor Grosu a confirmat intenția de a susține crearea comisiei. Potrivit lui Grosu, aceasta trebuie să verifice toate cele 76 de întreprinderi de stat. Grosu a menționat că, în cadrul întreprinderilor, sunt 578 de poziții de membri ai consiliilor de administrație, ai comisiilor de cenzori sau alte tipuri de comisii. „Din 578, eu am fost curios să verific câți membri PAS sunt acolo, am găsit 12. (…) Sunt 12 și sunt secretari de stat. (…) Maximum ei primesc un salariu minimum, care la moment este 6500”, a adăugat Grosu.
Între timp, la ședința Parlamentului, vicepreședinta Legislativului și deputata PAS, Doina Gherman, a propus, din partea fracțiunii PAS, includerea pe ordinea de zi a unui proiect cu privire la constituirea „Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat”. „Aceasta va examina modul în care sunt gestionate întreprinderile de stat și fondurile publice, va identifica eventualele nereguli și va formula recomandări pentru îmbunătățirea administrării acestora. Din comisie vor face parte reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare – atât ai majorității, cât și ai opoziției – pentru a asigura o analiză echilibrată și obiectivă”, a scris Gherman pe o rețea de socializare.
Socialistul Vlad Batrîncea a declarat că PSRM are înregistrat un proiect de hotărâre încă de pe 25 iunie privind crearea unei comisii de anchetă referitoare la întreprinderile de stat. El a spus că fracțiunile parlamentare au susținut demersul PSRM. „Am ajuns la ziua de astăzi ca să vedem că partidul de guvernare propune acest subiect. (…) această comisie trebuie condusă de un exponent al opoziției – de Ion Chicu”, a adăugat Batrîncea.
În replică, Gherman a spus că printre membrii comisiei vor fi și reprezentanți ai opoziției. „Șase din partea fracțiunii PAS și 5 din partea opoziției”, a adăugat Gherman.
Supus votului, proiectul a fost inclus pe ordinea de zi.
Amintim că, pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a solicitat verificarea tuturor întreprinderilor de stat pentru a se stabili modul în care sunt utilizați banii publici. De asemenea, a îndemnat Serviciul Fiscal de Stat și CNA să verifice legalitatea acțiunilor, „indiferent de partid, rudenie sau alte legături”, precizând că orice sumă obținută abuziv trebuie returnată statului. Detalii AICI.
Solicitarea a venit după ce întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal în ultimele zile. O investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI.
Ulterior, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la întreprindere fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. RISE a scris că aceasta a fost angajată în iunie 2025 și ar fi fost plătită cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei în 2026. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu. Detalii AICI.
Pe 30 iunie, în spațiul public au apărut critici privind remunerarea secretarei de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac, de peste 2 milioane de lei pentru activitatea în Consiliul de Observatori al Moldovagaz. În reacție, Novac a declarat că nivelul plăților nu este stabilit de ea și că a fost aprobat încă din 2014, iar încercările de reducere au fost blocate de Gazprom, acționarul majoritar. Detalii AICI.
