Tudor Mardei / NewsMaker

Confirmat: 37 de decrete și acte semnate de președinta Maia Sandu au fost contestate în instanța de judecată

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, nu a inițiat nicio acțiune în instanță pe durata exercitării mandatului. Pe de altă parte, 37 de decrete și acte semnate de șefa statului au fost contestate în judecată, în perioada 2021 – 2025, a precizat Președinția într-un răspuns oficial transmis pentru NewsMaker

Cele mai multe acțiuni au vizat numiri și eliberări din funcție în sistemul judecătoresc (14), precum și în procuratură (3). Pe masa judecătorilor au ajuns și decrete legate de grațieri individuale (1), retragerea distincțiilor de stat (2), respingerea cererilor de azil politic (4) sau de acordare a cetățeniei Republicii Moldova (11), precum și de apărare a onoarei, demnității și reputației profesionale (1).

Dacă în primul an de mandat, 2021, au fost înregistrate trei acțiuni în instanță, în anii următori numărul acestora a crescut constant. În 2022 și 2023 au fost inițiate câte șase acțiuni anual, iar în 2024 și 2025 – perioadă în care Maia Sandu a fost realeasă președintă și și-a exercitat cel de-al doilea mandat – au fost înregistrate 11 și, respectiv, 12 acțiuni.

Datele Președinției mai arată că, printre cele mai frecvente dosare din ultimul an (2025) vizează deciziile prin care șefa statului a respins cererile de acordare a cetățeniei Republicii Moldova (7 cazuri), precum și cele de azil politic pe teritoriul țării (3 cazuri).

Totodată, în perioada 2021 – 2025, președinta Maia Sandu a fost atrasă, alături de alte autorități/instituții publice, în calitate de pârât în mai multe acțiuni ce vizează repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiuni, conform datelor Președinției.

Reamintim, Maia Sandu a câștigat primul mandat de președintă a Republicii Moldova în noiembrie 2020. Patru ani mai târziu, în toamna anului 2024, aceasta a obținut un nou vot de încredere din partea alegătorilor și a fost realeasă pentru un al doilea mandat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: