Imagine simbol

Congresul Autorităților Locale avizează negativ proiectul de amalgamare voluntară a primăriilor: „Deschide calea ingerințelor politice”

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a avizat negativ proiectul de lege privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale. Congresul califică modificările drept „superficiale” și riscante pentru democrația locală. Reprezentanții CALM susțin că proiectul nu oferă stimulente durabile și poate ignora voința locuitorilor exprimată prin referendum. Poziția este susținută și de Primăria Chișinău, care îi cere Guvernului să își revizuiască inițiativa.

Potrivit CALM, proiectul ar ignora voința cetățenilor, întrucât nu ar garanta consultarea acestora prin referendum local în cazul modificării limitelor teritoriale. Reprezentanții autorităților locale avertizează că reducerea pragului de vot sau diminuarea reprezentativității în procesul decizional „ar slăbi democrația locală și ar deschide calea ingerințelor politice arbitrare”.

Congresul mai susține că principiul subsidiarității – care presupune luarea deciziilor cât mai aproape de cetățean – ar fi afectat.

„Prevederea cu distanța de 25 km fusese prezentată ca o garanție a apropierii serviciilor de oameni. Eliminarea ei dovedește însă contrariul – îndepărtarea serviciilor și centralizarea deciziei. Această schimbare dezvăluie că argumentul inițial era doar un paravan. În realitate, se urmăresc scopuri politice: crearea de primării acolo unde convine electoral, nu acolo unde există nevoia comunității. Este o trișare față de principiul subsidiarității și o deturnare a sensului reformei”, transmite CALM.

Congresul consideră că amalgamarea voluntară nu poate fi tratată izolat, ci trebuie integrată într-un proces amplu de reformă a administrației publice, care să includă, între altele, stimulente financiare durabile pentru localitățile care decid să se unească, menținute pe o perioadă de minimum 5 ani.

Totodată, Congresul solicită creșterea atractivității funcției publice inclusiv prin salarii comparabile cu cele din administrația centrală și sporuri de performanțăpentru atragerea proiectelor externe.

CALM susține că, până acum, nicio propunere de a sa nu ar fi fost luată în calcul de Guvern și își exprimă speranța că la nivel de Parlament se va ține cont de expertiza sa.

De menționat, poziția CALM a fost susținută public, pe 30 martie, și de primarul capitalei, Ion Ceban, care este și vicepreședinte al Congresului. Edilul a cerut Guvernului, în ședința Primăriei, să își revizuiască proiectul.

Solicitați pentru un comentariu, reprezentanții Executivului nu au răspuns solicitării NM, până în momentul publicării știrii.

Reamintim, Guvernul a anunțat reforma administrativ-teritorială la începutul anului 2026. Anterior, speakerul și liderul partidului de guvernare Igor Grosu a anunțat că reforma ar trebui să fie gata până în 2027, când vor avea loc noi alegeri locale.

La mijlocul lunii februarie, Guvernul a anunțat că peste 450 de primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară. Executivul precizează că mecanismul „rămâne un instrument esențial pentru modernizarea administrației publice locale și pentru construirea unor primării mai puternice, capabile să ofere oamenilor servicii publice mai calitative”.  


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”.

„Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Partidul Socialiștilor îndeamnă cetățenii Republicii Moldova, în primul rând locuitorii Găgăuziei, să dea dovadă de unitate în fața acestui abuz. Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria. Fără soluționarea conflictului transnistrean, integrarea europeană a Republicii Moldova este imposibilă”, a spus acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: