Blocul „Alternativa”

Tkaciuk părăsește fracțiunea „Alternativa” din Parlament: „Nu înțeleg sensul existenței ei”

„Congresul Civic” părăsește fracțiunea parlamentară a Blocului „Alternativa”. Anunțul a fost făcut pe 15 aprilie de liderul neformal al „Congresului Civic” și deputatul Mark Tkaciuk. Decizia vine la câteva zile după ce liderul Partidului „Mișcarea Alternativă Națională” (MAN), Ion Ceban, a anunțat că formațiunea sa părăsește blocul, însă va rămâne în fracțiunea parlamentară. Menționăm că „Alternativa” are opt mandate de deputat: MAN are trei deputați, partidul lui Ion Chicu – doi, „Congresul Civic” este reprezentat de Mark Tkaciuk, iar alți doi sunt neafiliați – Alexandr Stoianoglo și Gabriela Cuneva.

Potrivit lui Tkaciuk, „întotdeauna și peste tot, fracțiunile parlamentare au fost create și sunt create pentru a uni politicieni cu viziuni politice comune, pentru a apăra împreună aceste viziuni sau”. „Există viziuni comune, există obiective și strategie comune, există o responsabilitate comună pentru fiecare cuvânt rostit și pentru fiecare promisiune electorală – atunci există o fracțiune. Nu există toate acestea? — Atunci nu există fracțiune”, a spus Tkaciuk, potrivit unei declarații postate pe pagina Congresului Civic.

Tkaciuk a adăugat că atât el, cât și colegii săi din „Congresul Civic” „nu înțeleg sensul existenței unei astfel de fracțiuni parlamentare în care participanții ei declară zgomotos că „nu mai poartă responsabilitate pentru acțiunile și declarațiile colegilor din cadrul alianței”. „Și, cu toate acestea, rămân împreună!”, a spus politicianul.

„În situația creată, orice ambiguitate este inadmisibilă. De aceea Congresul Civic părăsește fracțiunea parlamentară „Alternativa”. Aceasta este singura modalitate moralmente acceptabilă de a răspunde cinstit și deschis pentru toate declarațiile sale, pentru toate acțiunile sale trecute și viitoare, precum și pentru toate promisiunile incluse în programul electoral”, a anunțat Tkaciuk.

***

Blocul „Alternativa” a fost creat pe 31 ianuarie 2025, iar în componența inițială au intrat partidul „Mișcarea Alternativă Națională” (MAN), Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Partidul „Congresul Civic” și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo. Blocul a fost fondat în contextul alegerilor parlamentare din acel an. În urma scrutinului, „Alternativa” a obținut opt mandate de deputat. MAN are trei deputați în fracțiunea parlamentară: Olga Ursu, Angela Cutasevici și Gaik Vartanean. Alți doi – Ion Chicu și Liliana Iaconi – sunt membri ai PDCM. Ceilalți colegi de fracțiune sunt liderul neformal al „Congresului Civic” Mark Tkaciuk, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și Gabriela Cuneva. Ultimii doi sunt neafiliați.

Pe 10 aprilie 2026, Ion Ceban a anunțat că MAN părăsește blocul „Alternativa”. Totuși, liderul formațiunii și primarul municipiului Chișinău a precizat că partidul va rămâne în fracțiunea parlamentară a blocului. Politicianul a precizat că, în cadrul fracțiunii parlamentare, deputații MAN vor activa și se vor expune conform deciziilor luate cu formațiunea și că „nu răspund” pentru activitatea și declarațiile reprezentanților celorlalte partide membre ale Blocului „Alternativa”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: