NewsMaker

Constantin Țuțu, condamnat la 8 ani de închisoare. Procurorii au cerut 15

Fostul deputat democrat Constantin Țuțu, învinuit de escrocherie, îmbogățire ilicită și trafic de influență, a fost condamnat la 8 ani de închisoare. Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, pe 27 ianuarie. Țuțu a lipsit de la ședință.

Fostul parlamentar a fost condamnat la 8 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru infracțiunea de escrocherie și trafic de influență. Totodată, acesta s-a ales cu o amendă în mărime de 450 000 de lei și a fost privat de dreptul de a exercita funcții publice și de demnitate publică pe un termen de 5 ani.

Până la rămânerea definitivă a sentinței, i-a fost aplicată măsura preventivă a arestului preventiv.

De asemenea, din contul inculpatului, a fost dispusă confiscarea în folosul statului a sumei de 2000 de euro, ca bunuri rezultate din infracțiune.

Instanța a menținut, totodată, sechestrul aplicat pe bunurile lui Țuțu, în scopul executării garantării executării acțiunii civile și aplicării confiscării speciale a bunurilor rezultate din activitatea infracțională.

Cât privește infracțiunea de fals în declarații (comisă în 2 episoade), ex-deputatul a fost recunoscut vinovat, însă liberat de pedeapsa penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală.

Țuțu a fost achitat pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

Avocatul fostului deputat democrat a anunțat că va contesta sentința prin care Constantin Țuțu a fost condamnat la opt ani de închisoare. Potrivit apărării, ex-parlamentarul se aștepta la o achitare, iar hotărârea instanței este calificată drept „ilegală”.

„Nu ne-am așteptat la o asemenea sentință”, a declarat avocatul lui Constantin Țuțu.

La rândul său, procurorul de caz a precizat că acuzarea va analiza motivarea deciziei și va decide ulterior dacă va contesta sau nu sentința.

Constantin Țuțu a fost acuzat că, în perioada septembrie-octombrie 2017, a pretins și primit 20 de mii de euro de la o persoană pentru a influența procurori și judecători în favoarea unui învinuit. De asemenea, între 2014 și 2019, fiind demnitar, ar fi cheltuit mai mult decât veniturile declarate și ar fi inclus în declarațiile de avere pentru 2017 și 2018 date false sau incomplete privind veniturile obținute. Fostul deputat neagă și că s-ar fi îmbogățit pe căi ilegale și spune că a indicat în declarațiile de venit chiar și donațiile pe care le-a primit la evenimente de familie. El susține că și-a construit casa „cu propriile mâini” și cu ajutorul unui prieten, căruia i-a rămas dator cu 2 milioane de lei.

Reamintim, Constantin Țuțu a fost reținut în iulie 2025, pe aeroportul din Atena, împreună cu Vladimir Plahotniuc, în baza unui mandat Interpol. Aceștia aveau asupra lor documente false și 155.000 de euro.

Deși se afla sub control judiciar în Grecia, autoritățile de la Chișinău au anunțat ulterior că Țuțu a părăsit ilegal teritoriul elen și a intrat în Republica Moldova, fiind surprins în regiunea transnistreană. Pe 2 octombrie 2025, el a fost reținut la punctul de trecere Vulcănești, după ce ar fi încercat să mituiască un polițist de frontieră ca să nu-l rețină.

În prezent, Constantin Țuțu se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Câți dintre „oamenii lui Șor” au ajuns deja în atenția procurorilor? NewsMaker a obținut datele

Procuratura Anticorupție a declarat că, în perioada 2019–2026, a pornit 66 de cauze penale privind infracțiuni electorale. Acestea vizează finanțarea ilegală a partidelor, a campaniilor electorale, a concurenților electorali sau coruperea alegătorilor. 41 de dosare au fost expediate în instanță, iar 30 au fost finalizate prin sentințe de condamnare, cu 37 de inculpați vizați. Totodată, 29 de persoane cu funcții în cadrul fostului partidul „Șor”, declarat neconstituțional, au ajuns pe banca acuzaților. Datele au fost comunicate pentru NewsMaker, după ce redacția a solicitat detalii privind dosarele penale care vizează foști activiști, membri și reprezentanți ai fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional, și ai formațiunilor afiliate.

66 de cauze penale între 2019 și 2026

Procuratura Anticorupție a declarat pentru NM că, în perioada 2019-2026, a pornit 66 de cauze penale, inclusiv cauze penale disjunse, având ca obiect infracțiuni electorale prevăzute de art. 181¹-181³ din Codul penal: 1 cauză penală în 2019, 1 cauză penală în 2020, 2 cauze penale în 2021, 11 cauze penale în 2022, 7 cauze penale în 2023, 24 cauze penale în 2024, 18 cauze penale în 2025 și 2 cauze penale în 2026.

Din totalul celor 66 de cauze penale, 5 se referă la coruperea alegătorilor, 54 la finanțarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, iar 7 la finanțarea ilegală a partidelor politice, a concurenților electorali, a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale.

41 de cauze penale expediate în instanța de judecată între 2023 și 2026

În anul 2023, Procuratura Anticorupție a expediat în instanța de judecată 3 cauze penale (în privința a 5 persoane inculpate, inclusiv o persoană juridică – un partid politic). În anul 2024 – 12 cauze penale (în privința a 13 persoane inculpate). În anul 2025 – 19 cauze penale (în privința a 19 persoane inculpate). În anul 2026 – 7 cauze penale (în privința a 10 persoane inculpate).

Condamnări în 30 de cauze penale, cu 37 de inculpați, între 2024 și 2026

Conform Procuraturii Anticorupție, în 2024, o cauză penală a fost finalizată prin pronunțarea unei sentințe de condamnare (în privința unei persoane inculpate). „Cauza respectivă a fost examinată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției (ARV), fiind finalizată într-un termen mai mic de o lună”, a precizat instituția. 

În 2025, 21 de cauze penale (în privința a 27 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare (inclusiv există și două decizii ale instanței de apel).

În 2026, 8 cauze penale (în privința a 9 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare.

Instanța de judecată a dispus confiscarea a peste 326 000 000 de lei.

„În cadrul acestor cauze penale, în perioada anilor 2023-2025, s-au petrecut 678 ședințe de judecată”, a menționat Procuratura Anticorupție.

29 de persoane cu funcții în partid, trimise în judecată

În ceea ce privește persoanele trimise pe banca acuzaților, care dețineau funcții elective sau de conducere în cadrul formațiunii, Procuratura Anticorupție a menționat că numărul acestora se ridică la 29, printre care se numără 3 deputați, un bașcan, 4 foști președinți, 17 președinți, 3 vicepreședinți și un fost vicepreședinte ai Oficiilor Teritoriale ale fostului PP „Șor”. 

„La momentul actual, în instanțele de judecată se află pe rol 7 cauze penale, care vizează 10 persoane”, a precizat instituția.

Procuratura Anticorupție a mai declarat că în gestiunea sa, la faza de urmărire penală, sunt 13 cauze penale care au ca obiect de examinare infracțiuni electorale.

În ceea ce privește câte dintre persoanele condamnate își execută efectiv pedeapsa, Procuratura Anticorupție a declarat că acest aspect ține de competența Administrației Naționale a Penitenciarelor. În acest sens, NewsMaker a solicitat informații de la Administrația Națională a Penitenciarelor.

***

Amintim că partidul condus de oligarhul fugar Ilan Șor, care îi purta numele, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: