Constantinov a schimbat trei automobile pentru a ajunge în regiunea transnistreană – șeful IGP

Fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, a schimbat trei mijloace de transport pentru a ajunge în regiunea transnistreană. Acesta a intrat în regiune pe 25 decembrie, cu o zi înainte de a fi condamnat la 12 ani de închisoare. Cel puțin asta a declarat șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, la ediția din 29 decembrie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

„La data de 25, deci cu o zi mai devreme de data pronunțării sentinței respective, cetățeanul Constantinov, cu suportul și altor persoane bineînțeles, a reușit să se deplaseze, prin diferite forme de a induce în eroare unele instituții, spre regiunea transnistreană. (…) Cam în jurul amiezii, persoana respectivă a intrat în regiunea transnistreană”, a declarat Cernăuțeanu. „Noi am stabilit traseul din ziua de 25, începând cu orele 10. (…) Unde s-a deplasat, unde a coborât dintr-un mijloc de transport, unde a urcat în alt mijloc, unde a schimbat al treilea mijloc de transport, cum a ajuns în regiunea transnistreană. (…) Din măsurile speciale de investigație s-a constatat că el este în stânga Nistrului, a ajuns la data de 25, la amiază”, a adăugat șeful IGP.

Potrivit lui Cernăuțeanu, „până la data de 26, atunci când Constantinov a fost condamnat, în privința lui lui nu au fost stabilite acțiuni de căutare”.

„Dosarul, odată ce ajunge în instanța de judecată, aceste sarcini le poate stabili doar judecătorul la solicitarea procurorului. Unica solicitare sau interdicție care era în raport cu domnul Constantinov era nepărăsirea teritoriului Republicii Moldova. (…) Orice acțiune, dacă până la data de 26, se făcea de către poliție – filaj, căutare, reținere – era în afara cadrului legal. Nu era autorizată de către judecători”, a precizat șeful IGP. „În cazul lui Guțul a fost pusă sarcină poliției – am monitorizat acest proces, deoarece era, prin hotărârea instanței, această sarcină impusă nouă. (…) În cazul lui Constantinov, noi nu am avut o astfel de sarcină. (…) Dacă judecătorul punea sarcina că poliția trebuie să monitorizeze sau să țină controlul, cu siguranță asiguram monitorizarea”, a mai spus Cernăuțeanu.

Șeful IGP a declarat că „în regiunea transnistreană, instituțiile statului constituționale din Republica Moldova nu au acces”. „Orice deplasare sau măsură ipotetic să o desfășori în stânga Nistrului… noi supunem riscului acei angajați”, a conchis șeful Inspectoratului.

***

Pe 26 decembrie, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu prin decizia Judecătoriei Comrat. Instanța a mai dispus încasarea a peste 40 milioane de lei din contul inculpatului pentru cheltuieli de judecată și prejudiciu moral și material, precum și l-a privat de dreptul de exercita o anumită activitate pentru 5 ani.

Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar instanța a dispus darea sa în căutare și aplicarea arestului preventiv de la momentul reținerii. Ulterior, IGP a anunțat că a inițiat un dosar de căutare în baza căruia fostul președinte al legislativului de la Comrat urmează să fie localizat și reținut.

Pe 29 decembrie, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei „s-a deplasat în direcția regiunii transnistrene”.

Precizăm că acesta nu este primul caz de condamnare cu rezonanță din acest an în care inculpatul a reușit să se sustragă justiției. Și foștii deputați afiliați fugarului condamnat Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit teritoriul Republicii Moldova aflat sub controlul autorităților constituționale înainte de pronunțarea sentințelor de condamnare la închisoare pentru fapte de corupție și finanțare ilegală a partidelor. Potrivit autorităților, cei doi s-ar ascunde, la fel, în regiunea din stânga Nistrului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu a întreprins 17 vizite peste hotare, în primele șase luni din 2026. Cât au costat

În prima jumătate a anului 2026, angajații administrației prezidențiale au efectuat 34 de deplasări oficiale peste hotare, potrivit unui raport publicat de instituție. Președinta Maia Sandu a participat la 17 dintre acestea. Costul total al vizitelor s-a ridicat la aproape 720 mii de lei, cele mai mari cheltuieli fiind pentru biletele de avion, cazare și diurne.

Conform raportului, în perioada ianuarie–iulie 2026, Maia Sandu a efectuat câte două vizite în Franța și Belgia și a mai călătorit în Ucraina, România, Polonia, Germania, Cipru, Lituania, Letonia, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Turcia, Armenia, Estonia și Cehia. Deplasările delegațiilor oficiale conduse de șefa statului au costat aproximativ 690 mii de lei, în timp ce vizitele externe ale angajaților Administrației Prezidențiale la care aceasta nu a participat au însumat circa 29 mii de lei.

Cea mai costisitoare deplasare a fost cea la Dublin, efectuată la începutul lunii aprilie 2026. Vizita delegației conduse de Maia Sandu, din care au făcut parte și trei consilieri prezidențiali, a generat cheltuieli de aproape 80,6 miii de lei. Pe locul doi se află vizita la Paris și Strasbourg, din mai 2026, care a costat bugetul de stat 78,9 mii de lei.

La polul opus, cea mai puțin costisitoare a fost deplasarea la Kiev, de la sfârșitul lunii aprilie, pentru care au fost cheltuiți 14,9 mii de lei. Totodată, administrația prezidențială nu a avut cheltuieli pentru vizitele unor consilieri prezidențiali la Copenhaga și Helsinki, întrucât costurile de transport și cazare au fost acoperite integral de părțile gazdă.

deplasari_2026_1 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: