Constantinov se ascunde la un prieten în Tiraspol, alți condamnați – în spații protejate de Rusia? IGP: „Cunoaștem exact adresa”

Poliția R. Moldova cunoaște locul aflării mai multor condamnați care se ascund de justiție, printre aceștia fiind Dmitri Constantinov, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan. Cu toate acestea, nu poate interveni în acele locații, reieșind din competența teritorială și riscurile la care pot fi supuși polițiștii. Ex-președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, s-a stabilit într-un apartament la un prieten de-al său, în timp ce celelalte persoane se află într-un spațiu securizat de către serviciile militare ale Federației Ruse în teritoriul transnistrean. Informațiile au fost comunicate de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, la ediția din 5 martie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

În timpul emisiunii, șeful IGP a fost întrebat dacă cunoaște unde se află Dmitri Constantinov, Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan și Alexandru Pînzari. „În căutare. (…) Noi, mult mai devreme, am stabilit localizarea acestora, dar, cu părere de rău, sunt circumstanțe care poliția nu poate interveni în acele locații, reieșind din competența teritorială și riscurile la care pot fi supuși”, a declarat Cernăuțeanu.

Ulterior, a fost întrebat unde, mai exact, în regiunea transnistreană se află aceștia. Prezentatoarea TV a menționat că, recent, au apărut imagini cu Constantinov în apropierea unui bloc de locuit din Tiraspol. „Cunoaștem exact și adresa. Asta ce ar însemna? Să trimit 3-5 angajați ca să-i asigure reținerea și să-i rețină pe angajații noștri acolo? (…) Trebuie să înțelegem riscul la care supunem noi angajații. (…) Da, eu cunosc unde este. Noi cunoaștem”, a spus șeful IGP, cu referire la situația lui Constantinov. „Stă în apartament la alt prieten de-al său”, a adăugat Cernăuțeanu.

Întrebat despre situația celorlalți, șeful IGP a răspuns: „Ceilalți sunt în locuri, dacă am putea spune, mai securizate, mai protejate, inclusiv sub auspiciul Federației Ruse. (…) Este o ogradă mai rezidențială a serviciilor militare. (…) Este un hotel, este un loc de cazare, dar, am spus, este într-un spațiu care este mai securizat de către serviciile militare ale Federației Ruse în teritoriul transnistrean”.

La întrebarea dacă poate avea loc o comunicare dintre Chișinău și Tiraspol pentru a obține transmiterea acestor persoane, Cernăuțeanu a declarat: „Eu vreau să vă aduc aminte că, în 2008, Republica Moldova a fost condamnată pentru schimburi de informații cu regiunea transnistreană, anume dintre Ministerul de Interne și instituțiile neconstituționale de la Tiraspol. Republica Moldova, pentru asta, a fost condamnată la CtEDO”.

Potrivit lui Cernăuțeanu, autoritățile de facto de la Tiraspol „știu foarte bine” despre prezența acestor persoane pe teritoriul regiunii. „Inclusiv prin intermediul instituțiilor abilitate de profil de comunicare, sub formatele fie că e 1+1 sau altele, cunosc foarte bine despre acele persoane, și ei înțeleg foarte bine”, a adăugat șeful IGP.

***

Dmitri Constantinov a fost condamnat pe 26 decembrie 2025 la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu. Instanța a dispus, de asemenea, încasarea a peste 40 de milioane de lei din contul fostului lider al Adunării Populare a Găgăuziei cu titlu de prejudiciu material și moral, precum și cheltuieli de judecată, și l-a privat de dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 5 ani. Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței. IGP a anunțat inițierea unui dosar de căutare pentru localizarea și reținerea acestuia. Șeful IGP a spus că Constantinov ar fi schimbat trei mijloace de transport pentru a ajunge pe 25 decembrie în regiunea din stânga Nistrului. Pe 16 februarie, Constantinov a spus, într-un mesaj pe Facebook, că nu-și dorește să execute pedeapsa și a respins acuzațiile împotriva sa.

Alexandr Nesterovschi a fost condamnat, pe 19 martie 2025, la 12 ani de închisoare. Acesta a fost acuzat și găsit vinovat de corupție pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Decizia a fost pronunțată în lipsa parlamentarului, acesta fiind dat ulterior în căutare internațională. Potrivit informațiilor SIS, acesta s-ar fi refugiat în regiunea transnistreană cu ajutorul Federației Ruse. Rusia a negat, la rândul ei, implicarea în fuga lui Nesterovschi. Avocatul lui Nesterovschi a calificat hotărârea instanței drept „ilegală și neîntemeiată”.

Irina Lozovan a fost condamnată, pe 31 martie 2025, la 6 ani de închisoare, iar soțului acesteia – 5 ani de închisoare, în dosarul în care sunt învinuiți de finanțarea unui partid politic din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Inculpații nu au fost prezenți la ședința de judecată, iar deputata a fost dată în căutare. Ulterior, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că aceasta s-ar afla în regiunea transnistreană, la fel ca și Nesterovschi. Potrivit oamenilor legii, spre deosebire de colegul său, Lozovan ar fi ajuns acolo de sine stătător.  

Alexandru Pînzari, fost șef al Inspectoratului General al Poliției și fost ministru al Apărării, a fost condamnat pe 19 ianuarie 2026 la 3 ani de închisoare într-un dosar de angajări fictive. Tot atunci, a fost condamnat și președintele FEA, Dorin Damir. Faptele datează din iunie 2017, când Pînzari și șeful de atunci al Direcției nr. 5 a INI l-au angajat formal pe Damir în Secția nr.1 „K”, unitate specială a MAI. Conform procurorilor, Damir a încasat 170.294,75 lei necuvenit, a primit gradul special „inspector-principal” înainte de termen după două luni și, în februarie 2019, gradul de „comisar”. Totodată, fără a desfășura activități polițienești, i-au fost acordate distincții departamentale. Alexandru Pînzari a fost dat în căutare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

președinte.md

Grosu respinge speculațiile: Moldova nu va produce drone pentru Ucraina

Președinta Maia Sandu a declarat, pe 8 octombrie, că cea mai mare vulnerabilitatea a Moldovei este spațiul aerian, iar Guvernul lucrează la modificarea legii pentru ca „să putem produce aici, acasă” echipamente. Întrebat dacă la ședința cu ușile închise de la Parlament s-a discutat despre producerea internă a unor sisteme de apărare antiaeriană, speakerul Igor Grosu a spus că subiectul nu a fost abordat, dar a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile că Moldova va produce drone pentru Ucraina. Amintim că, în luna iunie curent, Sandu declara că Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare și că Guvernul pregătește modificări legislative pentru a permite parteneriate public-private în industria de apărare.

„Se lucrează pe mai multe dimensiuni. Una dintre dimensiuni este ca să putem produce aici, acasă, și pentru asta Guvernul lucrează la modificarea legii. Cred că, în curând, această lege va fi transmisă în Parlament pentru aprobare. În același timp, din resursele noastre, din resursele partenerilor, procurăm aceste echipamente din exterior, acolo unde reușim să le găsim, pentru că este un rând mare la asemenea echipamente și nu întotdeauna noi suntem în fruntea acestui rând. Dar și astăzi am discutat despre importanța Republicii Moldova, despre faptul că noi suntem totuși într-o zonă mai vulnerabilă și de asta avem nevoie de mai mult sprijin ca să putem să le oferim mai multă protecție cetățenilor”, a declarat Maia Sandu jurnaliștilor la Moldova Security Forum.

În timpul declarațiilor, șefa statului a mai spus că „cea mai mare vulnerabilitate a noastră este spațiul aerian”. „Și aici prioritizăm și investițiile și acțiunile noastre și parteneriatele cu țările prietene”, a adăugat președinta.

Întrebat de jurnaliști dacă la ședința secretă de la Parlament s-a discutat despre necesitatea producerii interne a unor sisteme de apărare antiaeriană, în contextul declarațiilor Maiei Sandu, Grosu a comunicat: „Nu, astăzi nu. O să fie o inițiativă legislativă. O să vină Guvernul cu o astfel de inițiativă legislativă. Știu că se muncește acum în Guvern”.

Solicitat să comenteze speculații precum că Moldova va produce drone pentru Ucraina, Grosu a declarat: „Eu tare aș vrea să le producem pentru noi. Nouă ne trebuie și ne trebuiesc pentru destinații duble. Le folosești atunci când e vorba de situații excepționale, IGSU, în agricultură poți să le folosești”. La precizarea dacă informația nu este adevărată, liderul PAS a insistat: „Nu, evident. De unde? Noi de le-am produce pentru noi”.

***

Amintim că, în luna iunie curent, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național și că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: