Photo: NewsMaker / Andrei Mardari

Covid, în Republica Moldova: alți 7 refugiați din Ucraina s-au infectat cu virus

204 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova, dintre care 12 în regiunea transnistreană, după efectuarea a 3 987 de teste. Datele sunt raportate pentru ziua de ieri, 29 martie. Din numărul total de cazuri opt sunt asociate cu contact în afara țării, șapte din Ucraina (șapte refugiați) și unul din România.

Printre persoanele infectate sunt 13 lucrători medicali: un doctor, șapte asistenți medicali și cinci angajați din rândul personalului auxiliar.

În instituțiile medico-sanitare spitalicești sunt internate 342 de persoane confirmate cu COVID-19. În stare extrem de gravă sunt 52 de pacienți, dintre care nouă – supuși ventilării mecanice. Totodată, alte 341 de persoane au fost vindecate.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 sunt 1 447 de persoane, iar 2 534 se află sub supraveghere.

Totodată, au fost raportate alte cinci decese provocate de COVID-19, dintre care două în regiunea transnistreană:

Deces 11.424 din 26.03.2022: Bărbat de 74 de ani din r. Ungheni, internat în IMSP IMU. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat, hepatită, encefalopatie.

Deces 11.425 din 27.03.2022: Femeie de 70 de ani din r. Cantemir, internată în IMSP IMU. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, fibrilație, maladie oncologică.

Deces 11.426 din 25.03.2022: Bărbat de 64 de ani din r. Cahul, internat în IMSP SR Cahul. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, hepatită.

Deces 11.427 din 28.03.2022: Femeie de 86 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiomiopatie.

Deces 11.428 din 28.03.2022: Femeie de 80 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiomiopatie, hipertensiune arterială, obezitate.

Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 513 146. În total, 498 738 de persoane au fost tratate, iar 11 428 au decedat din cauza COVID-19.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Rațele, gâștele și lișițele pot fi vânate mai devreme, în 2026. Expert: „Riscăm să ne diminuăm drastic populația locală”

Sezonul de vânătoare 2026-2027 va începe pe 15 august. Față de anii precedenți, în acest an lista speciilor care pot fi vânate din prima zi a fost extinsă. Printre acestea se numără și mai multe specii de păsări acvatice, pentru care, în anii precedenți, vânătoarea era permisă abia din septembrie sau chiar din octombrie.

Conform ordinului semnat de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, din 15 august este permisă vânătoarea pentru becațina comună, gâsca de vară, graur, lișiță, porumbelul gulerat, guguștiuc, prepeliță, rața mare, rața pestriță și rața cârâitoare. Pentru fiecare specie sunt stabilite cote maxime de recoltare per zi de vânat și per vânător, precum și perioade distincte de vânătoare.

Comparativ cu anii precedenți, sezonul pentru mai multe păsări acvatice începe mai devreme. De exemplu, în 2025, rațele, lișițele și gâștele de vară puteau fi vânate abia din 6 septembrie, iar în 2024, sezonul pentru rațe și lișițe începea pe 14 septembrie, în timp ce pentru gâsca de vară – pe 16 octombrie.

Astfel, în cazul unor specii, deschiderea sezonului a fost devansată cu aproximativ trei săptămâni față de anul trecut și cu aproape o lună față de 2024, iar în cazul gâștii de vară diferența este și mai mare.

„Dacă am fi un pic mai umani, am interzice”

Președintele Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, Vitalie Ajder, susține că modificările au fost introduse odată cu noua Lege a vânătorii, în 2024, când au fost schimbate și perioadele de vânătoare pentru mai multe specii.

Potrivit acestuia, în cazul gâștii de vară, de exemplu, perioada de vânătoare a fost extinsă de la 15 octombrie – 15 ianuarie la 15 august – 15 ianuarie, iar modificări similare au fost făcute și pentru alte specii.

Expertul a explicat, pentru NewsMaker, că, la mijlocul lunii august, multe păsări acvatice încă se află într-o perioadă vulnerabilă. Adulții își schimbă penajul și își pierd temporar capacitatea de zbor, iar puii, deși încep să zboare, depind în continuare de părinți pentru hrană și protecție.

„Un alt punct important este riscul de confuzii cu alte specii, pentru că în perioada aceasta, deoarece speciile sunt năpârlite, se aseamănă foarte mult între ele și pot fi confundate. Presiunea suplimentară pe populația locală este o altă problemă. Practic, dacă începem vânătoarea la gâsca de vară de pe 15 august, riscăm să ne diminuăm drastic populația locală, ceea ce este destul de trist. Supraviețuirea puilor, la fel este pusă sub semnul întrebării. Vânătoarea timpuri ar distruge nucleul familiei”, a explicat Ajder.

Acesta critică și faptul că vânătoarea porumbelului gulerat este permisă începând cu 15 august, chiar dacă perioada de vânătoare pentru această specie nu a fost modificată și se încheie pe 31 decembrie. Potrivit lui, porumbelul gulerat începe să cuibărească în martie-aprilie, iar perioada de reproducere se poate prelungi până în septembrie sau chiar octombrie.

„Mi se pare anormal să permiți vânătoarea în perioada de cuibărit a speciilor. Dacă am fi și noi măcar un pic mai umani, am interzice această perioadă, ca să nu intrăm în perioada lor de cuibărit”, a mai spus Ajder.

Președintele Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii a precizat, totodată, că nu există studii recente privind efectivele acestor specii în Moldova care să justifice extinderea perioadelor de vânătoare. Mai mult, spune el, unele dintre speciile incluse în lista celor ce pot fi vânate sunt în declin la nivel european.

„Vedem că populația de grauri este în descreștere în toată Europa. La noi în schimb, este permisă vânătoarea, în număr destul de mare. Legislatorul zice că face daune la culturile agricole, dar având în vedere că populația globală este în descreștere, neavând un studiu recent la nivelul Republicii Moldova – pentru că nu sunt bani, noi recunoaștem franc, pentru a finanța acele studii – noi permitem vânătoarea la graur, care niciodată nu a fost o specie de interes cinegetic”, a mai declarat Vitalie Ajder pentru NewsMaker


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: