Viață

Critici la un video în care un consilier PAS din Chișinău înjură: reacția partidului și a lui Ion Melnic

Mihaela Conovali
| 2 mai, 2025
09:42

Un videoclip în care consilierul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Consiliul Municipal Chișinău, Ion Melnic, folosește un limbaj necenzurat a devenit subiect de știre și a provocat critici în spațiul online. Melnic susține că imaginile datează de acum 3-4 ani, dinainte de a intra în politică, și critică faptul că nu este evaluat pentru activitatea sa actuală. Fracțiunea PAS din CMC s-a distanțat de comportamentul consilierului, precizând că limbajul său „nu corespunde valorilor partidului”, iar Melnic urmează să prezinte scuze publice.

Imaginile au fost publicate pe 1 mai de activistul Vlad Bilețchi. „Vai, domnule consilier municipal Melnic, credeam că dumneavoastră nu vă permiteți așa „nivel” de limbaj în spațiul public”, a menționat Bilețchi.

Pe o rețea de socializare, președintele Comunității WatchDog Valeriu Pașa a scris că faptul că înjură este „treaba lui”, însă „că îi înjură pe cei care au altă opinie pe chestiuni istorice este reprobabil și contraproductiv”.

„Dar ce fel de ”adevăr istoric” răspândește este de noaptea minții. Tânăra speranță politică ne ”explică” ”Di și pământu ista sî numești Basarabia?” și ”Și-i cu dinastiia Mușatinilor?”. Iar de aici pornește ”adevărul istoric”. Basarab I – fondatorul dinastiei Mușatnilor. Fondatorul dinastiei Mușatinilor este, nu o să imaginați – Mușat! Costea Mușat, un domnitor al Țării Moldovei din secolul 14”, a scris președintele Comunității WatchDog Valeriu Pașa.

„Chipurile se mai zice la teritoriul dintre Prut și Nistru Basarabia, pentru că ”vine de la Basarab I”. Vine de la ruși, agramatule! (…) Extinderea termenului de Basarabia pentru întregul spațiu dintre Prut și Nistru au făcut-o abia rușii după anexarea din 1812. Iar pe urmă, administrația și intelectualitatea română, pentru că nu o duceau deloc bine cu gândirea strategică, au păstrat și au legitimat utilizarea termenului simbol al ocupației țariste. Tare ar fi bine totuși în ”promovarea adevărului istoric” să se aventureze oameni care au niște cunoștințe istorice cât măcar să dai examenul de clasa 9-a pe un 7”, se mai arată în declarația lui Pașa.

Precizările lui Ion Melnic

Melnic a spus că imaginile au o „vechime de 3-4 ani”, totodată a adăugat că „un cuvânt necenzurat nu e nimic altceva decât un sunet” și că „sunetele transmit emoții”.

„Era un video de dinainte de politică, când eram liber și fără mandat. (…) Poate atrageți atenția la ce postez în ultimele 6 luni? (…) Un simplu search arată că sunt mai curat decât lacrima. Da, înjur! Și o s-o mai fac! Pentru că îmi pasă și mă doare. O să înjur când se fură de la copii. O să înjur când prostia o sa bată marginea. Voi cu ce vă ocupați? Pierdeți timpul pe trecut? Terminați cu prostiile și haideți să luptăm împreună cu hoții de milioane!”, a mai comunicat Ion Melnic.

Reacția fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău

Fracțiunea a menționat că videoclipul în care Ion Melnic „folosește un limbaj inadecvat” este „mai vechi”, înainte de implicarea acestuia în activitatea politică.

„Limbajul utilizat în acel material este regretabil și nu corespunde valorilor promovate de PAS și de echipa noastră din Consiliul Municipal Chișinău. Fracțiunea PAS condamnă folosirea unui asemenea ton, chiar dacă este vorba de un conținut realizat cu ani în urmă, în afara oricărui cadru politic”, au comunicat reprezentanții fracțiunii pe 2 mai.

Astfel, fracțiunea a declarat că Ion Melnic „își asumă responsabilitatea personală pentru exprimările din acea perioadă și urmează să adreseze o scuză publică cetățenilor”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, consilier, ion melnic, PAS, top

Știri similare

Promo

Green Finance and Investment Forum Moldova a reunit principalii actori ai tranziției verzi pentru dezvoltarea unui ecosistem de finanțare sustenabilă

Promo

„Satul German” a semnat un parteneriat cu compania Solomon Construct pentru construcția a 12 blocuri locative din tranșa a V-a

Politică

Vlah, după ce „Inima Moldovei” a pierdut la Curtea Constituțională: „A dat undă verde abuzurilor”. Reacție: declarații politice

Mihaela Conovali
| 1 iulie, 2026
17:00

Lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a criticat decizia din 30 iunie a Curții Constituționale, menționând că hotărârea „înseamnă că, de acum încolo, orice partid din Moldova va putea fi exclus din alegeri sau i se va limita activitatea doar în bază de suspiciuni”. Ea a anunțat că va sesiza Comisia de la Veneţia şi Secretarul General al Consiliului Europei. În replică, Curtea Constituțională a declarat că Vlah a fost invitată la ședința în care a fost examinată inclusiv sesizarea sa, unde ar fi putut expune criticile la Legea privind partidele politice, dar nu a dat curs invitației. Curtea a precizat, de asemenea, că decizia din 30 iunie ia în considerare toate constatările Comisiei de la Veneția.

Pe 30 iunie, partidele „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei”, „Moldova Mare”, precum și partidul „Inima Moldovei” au pierdut litigiul la Curtea Constituțională. Acestea au contestat prevederea legală care a permis Ministerului Justiției să solicite în instanță suspendarea activității formațiunilor politice. În cazul partidelor „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare”, ministerul le-a considerat succesoare ale partidului neconstituțional „Șor”, iar în cazul partidului „Inima Moldovei” – pe motiv de suspiciuni de finanțare ilegală.

Ce a declarat Vlah

Pe 1 iulie, lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „într-un stat care se pretinde democratic este inadmisibil să privezi un partid de dreptul de a participa la alegeri sau să-i limitezi activitatea doar în baza unor suspiciuni”.

„Mai mult ca atât, Comisia de la Veneția, în avizul său din luna martie a anului curent, a indicat direct că un partid nu poate fi exclus din alegeri şi să-i fie limitată activitatea doar în temeiul unor suspiciuni. Indiferent de argumentele cu care a operat Curtea Constituţională, păstrarea, în Legea partidelor, a acestor prevederi abuzive este un afront adus Comisiei de la Veneţia, Consiliului Europei, în general. În perioada imediat următoare voi expedia o nouă scrisoare către Comisia de la Veneţia şi către Secretarul General al Consiliului Europei. Îi voi informa despre evoluţiile de ultima oră prin prisma avizului din luna martie, inclusiv mă voi referi şi la decizia Curţii Constituţionale din 30 iunie”, a adăugat Vlah.

Ea a mai spus că decizia Curţii Constituționale „înseamnă că de acum încolo orice partid din Moldova va putea fi exclus din alegeri sau i se va limita activitatea doar în bază de suspiciuni”. „De facto, prin decizia sa de ieri, Curtea Constituţională a dat undă verde abuzurilor şi dezmăţurilor antidemocratice”, a menționat Vlah.

Reacția Curții Constituționale

Curtea Constituțională a declarat că „nu este în măsură să comenteze declarațiile politice” ale Irinei Vlah referitoare la hotărârea din 30 iunie. „În calitatea sa de reprezentant principal al Partidului Republican „Inima Moldovei”, dna Irina Vlah a fost invitată la ședința Curții Constituționale, la care s-a examinat inclusiv sesizarea sa nr. 252g/2025, în cadrul căreia ar fi putut expune direct critica la adresa Legii privind partidele politice. Domnia sa, însă, nu a dat curs invitației”, a adăugat Curtea.

Cu referire la hotărârea din 30 iunie, Curtea a declarat că decizia „ia în considerație toate constatările Comisiei de la Veneția din Opinia amicus curiae nr. 1262/2025 pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova privind statutul și măsurile referitoare la partidele succesoare ale partidelor politice declarate neconstituționale”.

„Legislatorul a prevăzut aplicabilitatea limitării activității partidului ca măsură asiguratorie în situații excepționale și doar dacă se demonstrează existența unor circumstanțe reglementate limitativ de lege, adică doar în cazurile: (i) „unor încălcări grave”; (ii) „unui pericol real și iminent” și (iii) al riscului producerii unor „consecințe iremediabile”. Totodată, Curtea a conchis că Ministerul Justiției, ca reclamant în cauză, va trebui să prezinte „argumente și probe” care justifică aplicarea măsurii. De asemenea, Curtea a ajuns la concluzia că legislatorul a acordat instanței de judecată competența de a verifica, în fiecare cauză concretă, dacă cererea reclamantului este întemeiată pe elemente factuale precise și actuale, dacă riscul invocat este real și iminent, dacă urmările posibile sunt ireparabile și dacă măsura solicitată este indispensabilă pentru prevenirea încălcării ordinii democratice”, a adăugat Curtea.

***

Amintim că, în 2025, Ministerul Justiției, în baza noilor prevederi ale Legii privind partidele politice, s-a adresat Curții de Apel Chișinău cu solicitarea de a limita activitatea partidelor „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare”. Ministerul Justiției le-a acuzat că sunt partide succesoare ale partidului neconstituțional „Șor” – adică folosesc aceleași surse de finanțare, aceeași conducere și își coordonează acțiunile din același centru.

În cazul partidului „Inima Moldovei”, Ministerul Justiției a solicitat suspendarea activității partidului din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală. Anterior, NewsMaker scris că grupul de lucru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) nu a identificat urme de finanțare a partidului „Inima Moldovei” din Rusia. Astfel, pe 3 iunie 2026, Irina Vlah a cerut Ministerului Justiției să-și retragă cererea depusă la Curtea de Apel Chişinău. Ministerul Justiției a declarat că va examina solicitarea „conform competențelor și cu respectarea cadrului procedural aplicabil”.