delfi.lt

Criză politică în Lituania: mii de oameni au protestat la Vilnius pentru apărarea independenței mass-media

În Lituania continuă de câteva săptămâni protestele ca reacție la presiunile asupra radioteleviziunii publice LRT (Radio și Televiziune Națională Lituaniană). Disputa privind viitorul postului național de radio și televiziune a declanșat o criză politică după ce coaliția de guvernare a propus simplificarea procedurii de numire și revocare a directorului general al LRT și reducerea numărului de voturi necesare pentru demitere de la două treimi la majoritate simplă, potrivit presei locale. Propunerile coaliției au stârnit un val de nemulțumiri publice, iar în centrul Vilniusului au început proteste de amploare.

Potrivit DW, reprezentanții partidului aflat la guvernare susțin că modificările nu urmăresc preluarea controlului asupra conținutului emisiunilor, ci vizează exclusiv mecanismele de guvernanță și responsabilitatea directorului general. Ei consideră că actualul sistem de vot îl face practic imposibil de înlocuit pe șeful LRT până la expirarea mandatului.

Din 2018, funcția de director general al LRT este deținută de Monica Garbačiauskaitė-Budrienė, care în 2023 a fost realesă pentru un al doilea mandat de către consiliul LRT. Coaliția de guvernare a criticat de mai multe ori activitatea acesteia, afirmând că politica editorială a instituției reflectă în principal opiniile elitei capitalei și ale oamenilor de afaceri și ignoră viața și perspectiva locuitorilor din sate și orașe mici.

Monica Garbačiauskaitė-Budrienė a declarat pentru DW că nu consideră acuzațiile întemeiate. Ea a precizat că, dacă modificările propuse vor fi adoptate, directorul general al radioteleviziunii naționale ar putea fi demis practic fără nicio justificare, conform noilor reguli propuse de social-democrați.

Opoziția a încercat să amâne sesiunea și să blocheze votul privind regulile de numire a directorului general al LRT, însă pe 18 decembrie modificările legislative au trecut de a doua lectură. Votul final a fost amânat pentru anul viitor.

Disputele din parlament au dus la proteste stradale. Din 9 decembrie, mii de oameni s-au adunat în centrul Vilniusului pentru a demonstra împotriva restricțiilor impuse LRT. Drept urmare, deputații au amânat votul final pentru luna ianuarie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: