ru.md

CSJ bate în retragere: Partidul „Patria” a fost exclus ilegal din cursa electorală

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și-a revizuit propria decizie din noiembrie 2014, prin care Partidul Politic „Patria” a fost scos din cursa electorală pentru alegerile parlamentare. Decizia este irevocabilă. Hotărârea a fost publică pe 7 aprilie 2021.

„Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de către Comisia Electorală Centrală privind anularea înregistrării concurentului electoral Partidul Politic „Patria” și confiscarea sumelor de bani, ca neîntemeiată. Se admite contestația depusă de către Partidul Politic „Patria” împotriva hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3069 din 26 noiembrie 2014. Se anulează hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3069 din 26 noiembrie 2014. Decizia este irevocabilă”, se arată în decizie.

Dosarul a fost examinat Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. Preşedintele ședinței a fost judecătorul Tamara Chișca-Doneva.

***

În anul 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a ajuns la concluzia că Partidul „Patria”, al cărei cap de listă a fost Renato Usatîi, a fost exclus ilegal din cursa pentru alegerile parlamentare din 2014. Curtea a acordat partidului reclamant 7 500 euro cu titlu de prejudiciu moral și 8 000 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

La data de 27 noiembrie 2014, cu trei zile înainte de alegeri, instanțele judecătorești naționale au admis acțiunea Comisiei Electorale Centrale privind excluderea partidului reclamant pe motivul că, contrar prevederilor legislației electorale, acesta a utilizat fonduri nedeclarate, inclusiv bani din străinătate.

CEC a depus acțiunea respectivă urmare a scrisorii primite de la șeful IGP care pretindea că partidul reclamant a utilizat în campanie electorală mai mult de 8 milioane de lei de origine străină care aparțineau lui Renato, candidatul numărul unu de pe lista partidului.

Un alt argument pentru excluderea partidului reclamante, de asemenea, acceptat de CEC și instanțe, a fost că partidul reclamantul aparent a cheltuit peste 5 milioane de lei de mijloace nedeclarate pentru cumpărarea a 11 mașini în mai 2014, combustibil, etc.

De cealaltă parte, reclamanții au pretins că anularea participării „Patriei” în alegerile din 2014 a fost arbitrară și a avut motive ascunse, și anume excluderea unui concurent cu un înalt suport din partea populației.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Factură „umflată” de aproape 40 de ori într-o licitație a Ministerului Apărării. Cazul – la CNA

O companie de construcții ar fi prezentat o factură fiscală cu date modificate pentru a demonstra că deține experiența necesară și pentru a câștiga o licitație organizată de Ministerul Apărării, în valoare estimată la aproape 92 de milioane de lei, arată o investigație publicată de RISE Moldova. Neregulile au fost descoperite în urma unei contestații depuse de o companie concurentă, iar Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) a transmis materialele cazului către Centrul Național Anticorupție (CNA).

Potrivit unei sursei citate, compania „Prestigiu-AZ” SRL, administrată de Sergiu Ciobanu, a fost desemnată câștigătoare a licitației pentru amenajarea teritoriului unei unități militare din apropierea comunei Băcioi, municipiul Chișinău. Firma a propus un preț de aproximativ 77,5 milioane de lei, deși valoarea estimată a contractului pentru perioada 2026–2028 era de aproape 92 de milioane de lei.

Rezultatul licitației a fost contestat de trei ori de compania DAS SRL din România. În urma ultimei contestații, depuse la 21 septembrie 2026, ANSC a solicitat informații de la Serviciul Fiscal de Stat pentru a verifica autenticitatea unei facturi prezentate de firma desemnată câștigătoare.

Documentul, care ar fi fost emis la 20 mai 2025, indica lucrări de asfaltare în valoare de peste 20 de milioane de lei, inclusiv TVA. Totuși, verificările Serviciului Fiscal de Stat au arătat că factura fusese emisă, de fapt, la 30 septembrie 2024, iar valoarea reală a livrărilor era de aproximativ 420 de mii de lei, fără TVA. Astfel, suma prezentată în documentele licitației era de aproximativ 40 de ori mai mare decât cea înregistrată oficial.

În baza acestor constatări, la 3 noiembrie 2026, ANSC a admis integral contestația companiei DAS SRL și a anulat rezultatul procedurii de achiziție. Instituția a constatat că „Prestigiu-AZ” SRL nu a demonstrat că deține experiența similară solicitată pentru executarea lucrărilor și a calificat oferta drept inacceptabilă. Totodată, autoritatea contractantă a fost obligată să reevalueze oferta în termen de cel mult 30 de zile.

Președinta ANSC, Angela Munteanu, a declarat pentru RISE Moldova că materialele cazului au fost transmise CNA pentru investigarea unei posibile falsificări a documentelor. De asemenea, acestea au fost expediate Agenției Achiziții Publice, pentru examinarea posibilității includerii companiei în Lista de interdicție.

Cazul ridică și semne de întrebare privind modul în care Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu (AARAP), instituție din subordinea Ministerului Apărării, a gestionat procedura de achiziție. Potrivit expertei în achiziții publice Diana Enachi, de la IDIS „Viitorul”, autoritatea contractantă a desemnat în repetate rânduri aceeași companie câștigătoare, în pofida reevaluărilor solicitate de ANSC.

Experta susține că deciziile ANSC sunt obligatorii pentru instituțiile publice, iar ignorarea acestora reprezintă o încălcare gravă a legislației privind achizițiile publice.

RISE Moldova a mai menționat că „Prestigiu-AZ” SRL a câștigat, în urmă cu doi ani, un alt contract de aproximativ 84 de milioane de lei, tot în cadrul unei proceduri organizate de AARAP, pentru construcția a două obiecte de infrastructură militară pe teritoriul aceleiași unități din apropierea comunei Băcioi.

Potrivit președintei ANSC, neregulile au putut fi identificate datorită contestațiilor depuse de compania concurentă și verificărilor suplimentare efectuate de autorități. Aceasta a atras atenția că asemenea situații ar putea exista și în alte proceduri de achiziții publice, dar nu pot fi depistate în lipsa unor sesizări și probe concrete.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: