Transformarea Republicii Moldova într-o republică federală, formată din Moldova, Transnistria și Găgăuzia, precum și organizarea unui referendum privind independența Transnistriei și Găgăuziei, în cazul aderării Moldovei la Uniunea Europeană, s-ar număra printre condițiile Moscovei referitoare la sistemul european de securitate, înaintate în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului împotriva Ucrainei, potrivit informațiilor obținute pe surse de publicația Echo, declarată „agent străin” în Federația Rusă. Între timp, în Republica Moldova au apărut mai multe reacții. Guvernul de la Chișinău a calificat informațiile drep „sperietori și provocări de la Moscova”
Pe 12 noiembrie, publicația a scris că, în procesul de negocieri pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, participă mai multe grupuri de negociatori, iar unul dintre acestea a transmis partenerilor europeni o listă de posibile condiții referitoare la sistemul european de securitate.
Potrivit sursei citate, care face referire la surse din diferite grupuri de negociatori, printre condițiile enumerate se numără: demilitarizarea porturilor Odesa și Nikolaev; statut special pentru limba rusă în Ucraina; statutul de nealiniere al Ucrainei (care nu se aplică aderării la Uniunea Europeană); acorduri privind libertatea navigației în Marea Neagră; acorduri privind libertatea navigației în Marea Baltică; renunțarea la amplasarea bazelor militare pe teritoriul Lituaniei, Letoniei, Estoniei și Finlandei; revenirea Finlandei la statutul pe care îl avea înainte de aderarea la NATO; transformarea Republicii Moldova într-o republică federală, formată din Moldova, Transnistria și Găgăuzia. În cazul aderării Moldovei la Uniunea Europeană, organizarea unui referendum privind independența Transnistriei și Găgăuziei.
Sursa citată a enumerat și posibile măsuri din partea Rusiei: retragerea armelor nucleare din Belarus; renunțarea la amplasarea rachetelor cu rază medie de acțiune în Belarus; retragerea trupelor ruse din Transnistria în schimbul unui statut de nealiniere la blocuri și alianțe militare pentru Moldova.
Conform surselor publicației, într-un alt grup de negociatori a fost discutată propunerea Rusiei privind crearea unui „club” al statelor membre NATO, care să blocheze aderarea unor noi țări la Alianță. „Clubul” ar urma să reunească cinci-șase state membre NATO, care ar putea exercita dreptul de veto asupra aderării unor noi membri, precum Ucraina, Republica Moldova, Georgia sau Armenia.
NewsMaker a solicitat un comentariu din partea Președinției Republicii Moldova în legătură cu aceste informații. Deocamdată, nu avem un răspuns.
Actualizare: În reacție la aceste informații, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că „cu cât Republica Moldova avansează mai mult spre Uniunea Europeană, cu atât apar mai multe sperietori și provocări de la Moscova pentru a ne împiedica”. „Rămânem concentrați pe reforme și parcursul european. UE este un proiect de pace și prosperitate”, a adăugat reprezentantul Executivului. Detalii AICI.
Între timp, publicația Bild a scris că reprezentanții Rusiei au înaintat condițiile privind o „nouă ordine europeană de securitate” în cadrul unor negocieri neoficiale privind încheierea războiului din Ucraina. Acestea au fost prezentate și reprezentanților europeni în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi, a menționat sursa citată. În ceea ce privește Republica Moldova, publicația relatează, de asemenea, că Rusia propune transformarea acesteia într-o republică federală, care să includă Moldova propriu-zisă, Găgăuzia și Transnistria. În cazul aderării țării la UE, Transnistria și Găgăuzia ar trebui să aibă posibilitatea de a organiza referendumuri privind independența, a mai notat publicația.
Reacții în Republica Moldova
Fostul președinte al Curții Constituționate, Alexandru Tănase, susține că „Rusia revine la memorandumul Kozak”. Potrivit lui Tănase, dacă aceste informații se confirmă, atunci „ar trebui să provoace o îngrijorare serioasă atât la Chișinău, cât și la București”.
„Asemănările dintre cerințele rusești și prevederile Memorandumului Kozak din 2003 sunt evidente. Atunci, Moscova a încercat să impună Republicii Moldova un model de federalizare care ar fi oferit Transnistriei și Găgăuziei o influență disproporționată asupra funcționării instituțiilor centrale și, implicit, asupra deciziilor fundamentale ale statului. Sub aparența soluționării conflictului transnistrean, se propunea o construcție constituțională care risca să transforme Republica Moldova într-un veritabil protectorat rusesc. Ceea ce aflăm acum pare să reproducă aceeași logică, dar într-o formulă adaptată noilor realități geopolitice. Și, de această dată, cu un element suplimentar, deosebit de periculos: integrarea europeană a Republicii Moldova ar putea deveni motivul invocat pentru organizarea unor referendumuri secesioniste în Transnistria și Găgăuzia”, a adăugat Tănase.
El a mai spus că, dacă în 2003, Memorandumul Kozak era negociat direct cu autoritățile Republicii Moldova, „astăzi, dacă aceste informații se confirmă, viitorul constituțional și geopolitic al țării noastre ar putea deveni subiectul unor negocieri între marile puteri, în cadrul unei înțelegeri mult mai ample privind securitatea europeană”. „Cu alte cuvinte, ceea ce Moscova nu a reușit să obțină la Chișinău în 2003 ar putea încerca să obțină acum la masa negocierilor cu Washingtonul”, a adăugat Tănase.
Fostul șef al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, susține că informațiile publicate trebuie analizate și verificate.
„Dar nu avem motive să intrăm în panică. Am mai trecut prin asemenea scenarii și știm că federalizarea, neutralitatea și problematica transnistreană au fost utilizate în trecut ca instrumente de presiune politică. În al doilea rând, nu avem confirmarea că asemenea propuneri există pe masa negocierilor. Nu exclud nici ipoteza unei operațiuni informaționale, inclusiv a unei testări a reacțiilor publice. (…) Și, în al treilea rând, trebuie să știm cine a lansat informația (nu mă refer la sursa de presă unde a fost publicată), prin ce canal a ajuns în presă și cine a amplificat-o ulterior. Și mai este ceva. Contextul care a fost ales pentru a fi lansată. Alegerile din UTA Găgăuzia, pretinsele alegeri de pe teritoriul ocupat și, da, negocierile pe Ucraina, statul care ne apără pe toți de agresor”, a menționat Vasiloi.
Expertul WatchDog, Valeriu Pașa, susține că „nimic important (deocamdată) nu s-a întâmplat”.
„Moldova înaintează spre aderarea la UE, trebuie mutată atenția presei europene de la progresul țării către problema transnistreană pretinsă de nerezolvat. Iar în regiunea transnistreană, chiar și cei mai „vatnici” râd de povestea lui Putin despre „dezvoltarea Transnistriei” de la decernarea medaliei lui Krasnoselski așa că trebuie reamintit cumva că „ai noștri sunt deja aproape”. Și mai sunt și alegerile din Găgăuzia în câteva zile, iar poveștile cu zmei și gazul ieftin nu mai prind. Trebuie să-l facă pe alegătorul găgăuz să se simtă buricul geopolitic am pământului. Iată așa „breikingniusuri”, altele nu are Venea (Kirienko) pentru voi. Nu e prima dată când se dă de gol. (…) Stăm liniștiți, nimic important (deocamdată) nu s-a întâmplat”, a menționat Pașa.
Fostul premier Ion Sturza a declarat că „este prea simplist ca să cădem pradă acestor informații”. „Nici măcar diplomația cinică rusească nu-și permite să facă asemenea propuneri. Până la noi este Norvegia, Finlanda, țările baltice ca să se lupte pentru independența noastră și suvernitatea noastră, cum se luptă bravii ucraineni. Nu aș face panică. Aș plasa-o în zona de război informațional, testarea opiniei publice. Să vedem ce iepuri o să sară, cine o să aplificie”, a menționat Sturza la Jurnal TV.
„Memorandumul Kozak”
Amintim că, în iulie 2002, la Kiev, a avut loc întâlnirea experților din Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina și OSCE. La ședință a fost adoptat „Documentul de la Kiev”, care stabilea principiile și mecanismele creării unui stat federativ unificat al Moldovei și Transnistriei. Pentru realizarea acestei idei, în primăvara anului 2003, a fost creată Comisia constituțională comună pentru elaborarea proiectului și constituției viitorului stat federativ. Ideea statului federativ a fost reluată și dezvoltată ulterior în „Memorandumul Kozak”.
În vara anului 2003, când Comisia constituțională comună creată de Chișinău și Tiraspol lucra asupra unei noi legi supreme a viitoarei federații, președintele Moldovei Vladimir Voronin l-a rugat pe liderul rus să ajute la activizarea procesului de reglementare a vechiului conflict. Putin a acceptat. Elaborarea documentului privind reintegrarea Moldovei a fost încredințată șefului-adjunct al administrației de la Kremlin Dmitrii Kozak. Experții ruși în frunte cu Dmitrii Kozak vizitau pe rând Chișinăul și Tiraspolul, coordonând memorandumul cu părțile aflate în conflict.
La începutul lunii noiembrie 2003, Dmitrii Kozak a ajuns aproape de finiș. Primul care a avizat documentul a fost Igor Smirnov. El a făcut acest lucru aflându-se la Kremlin, în cabinetul lui Kozak. Semnătura lui Vladimir Voronin a apărut pe fiecare pagină a documentului două zile mai târziu, la 14 noiembrie.
La 25 noiembrie, totul era gata pentru semnarea memorandumului. Vladimir Voronin și Igor Smirnov urmau să semneze acest document în prezența președintelui Putin. La Chișinău deja reușise să vină paza lui Vladimir Putin și presa rusă. În cele din urmă, Voronin l-a informat pe Dmitrii Kozak despre faptul că nu va semna documentul. Detalii AICI.
