Justiție

CSM susține reforma salarizării, dar solicită modificări: salariile judecătorilor, sub media europeană

Dumitru Petruleac
| 23 iunie, 2026
16:36

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat un aviz prin care susține reforma salarizării în sectorul bugetar, dar cere modificări esențiale înainte ca aceasta să fie adoptată. CSM consideră că proiectul, în forma actuală, lasă nesoluționate întrebări importante privind impactul asupra veniturilor judecătorilor și nu oferă garanții suficiente pentru independența financiară a magistraților.

Potrivit CSM, evaluările europene indică un nivel al remunerației judecătorilor din Republica Moldova semnificativ sub media europeană, ceea ce generează riscuri reale privind atractivitatea profesiei și capacitatea sistemului de a reține personal calificat.

Pentru a remedia aceste deficiențe, CSM a formulat mai multe solicitări concrete adresate autorităților, vizând în special menținerea garanțiilor salariale existente, stabilirea clară a valorii de referință aplicabile sistemului judecătoresc și includerea personalului din instanțe în mecanismele de sporuri.

„Din această perspectivă, asigurarea unui nivel adecvat de salarizare rămâne esențială pentru stabilitatea și funcționarea eficientă a justiției, mai ales în contextul în care așteptările multor judecători și angajați ai instanțelor sunt legate direct de această reformă. CSM solicită, în consecință, menținerea garanțiilor salariale existente, stabilirea clară a valorii de referință, includerea personalului din instanțe în mecanismele de sporuri și realizarea unei analize de impact care să asigure transparența și predictibilitatea reformei”, a comunicat instituția.

***

Amintim că Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, care s-a regăsit pe ordinea de zi a ședinței secretarilor generali ai Guvernului din 17 iunie. Documentul vizează circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați din sectorul bugetar.

Proiectul prevede introducerea unor grade de calificare pentru funcționarii publici — „bine”, „foarte bine” și „excelent” — în funcție de rezultatele evaluărilor semestriale. Sporul pentru performanță va fi acordat doar salariaților care au obținut calificativul „excelent” sau „foarte bine”, în proporție de 12-15% și respectiv 6% din salariul de bază. Totodată, se instituie cote-plafon obligatorii: calificativul „excelent” poate fi acordat cel mult 15% din personalul unei unități bugetare, iar „foarte bine” — cel mult 30%.

Proiectul introduce și noțiunea de „funcții greu de ocupat”, a căror listă urmează să fie aprobată prin hotărâre de Guvern. De asemenea, suplimentul pentru cumularea atribuțiilor va fi redus de la 100% la 50% și va fi acordat doar dacă se inițiază concurs pentru ocuparea funcției în cel mult șase luni de la vacantare.

Federația Sindicală a Educației și Științei a reacționat critic la prevederea potrivit căreia actele contractuale prin care se acordă drepturi salariale neprevăzute de lege sunt lovite de nulitate absolută, susținând că aceasta contravine obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova și transformă negocierea colectivă „într-un mecanism formal, lipsit de efect real asupra condițiilor de muncă”.

Proiectul se află în consultări publice iar ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat că acesta ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie 2026.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova

Știri similare

Viață

Chișinăul scapă de codul roșu de caniculă, dar intră în portocaliu. În Moldova, 10 persoane au ajuns la spital din cauza căldurii

Video

VIDEO „Nu va schimba nimic în caz de război”. Are nevoie Moldova de pregătire militară obligatorie?

Politică

„Și-a asumat răspunderea” vs „Radu, mandatul trebuie să-l depui”. Reacții la demisia lui Marian de la șefia comisiei parlamentare

Mihaela Conovali
| 29 iunie, 2026
14:11

„Radu și-a asumat răspunderea”, „mare tragere la răspundere pentru Radu Marian”, „Radu, mandatul trebuie să-l depui”, „un semnal că presiunea publică începe să producă rezultate” sunt câteva dintre reacțiile actualilor și foștilor politicieni la anunțul deputatului Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, că își depune demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, ca urmare a situației din jurul „MoldATSA”. Menționăm că în ceea ce privește solicitările privind demisia sa din funcția de deputat, Radu Marian le-a respins anterior, menționând că și-a făcut treaba onest. NewsMaker a realizat o sinteză a reacțiilor la anunțul făcut de Radu Marian pe 29 iunie.

Deputatul PAS, Vasile Grădinaru, a declarat că Radu Marian este „o persoană responsabilă, care muncește extrem de mult, cu dedicație, cu dăruire de sine”. „Și-a asumat multe decizii. Unele au fost mai populare, altele mai puțin. Dar niciodată nu a luat vreo decizie ghidată de interes personal. În această avalanșă de muncă și decizii, era greu să nu greșești. În cazul ModATSA s-a greșit. Și chiar dacă cele ce au urmat nu au fost neapărat vina lui, Radu și-a asumat răspunderea și și-a depus demisia. Radu, ai tot respectul și aprecierea mea, dar sunt sigur că și a altor mii de oameni”, a adăugat Grădinaru.

Fosta deputată Iulia Dascălu, care în noiembrie 2025 a anunțat că părăsește PAS, a declarat că „demisia din funcția de președinte a Comisiei Economie Buget și Finanțe este egală cu: „de la schimbarea termenilor suma nu se schimba””. „Radu, mandatul trebuie să-l depui, că doar așa vei demonstra curaj și corectitudine”, a adăugat ea.

Deputata PAS, Larisa Novac, a spus că decizia anunțată de Radu Marian este „asumată și matură”. „Într-o democrație, responsabilitatea se asumă, chiar și atunci când greșelile nu sunt directe. (…) Uneori, încrederea sinceră în oameni poate costa. Este o lecție grea, dar face parte din viață”, a menționat ea.

Deputatul și liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat că Radu Marian „o să rămână deputat și o să aibă mai puțin de lucru decât șeful Comisiei”. „Mare tragere la răspundere pentru Radu Marian”, a adăugat Costiuc.

Deputatul PAS, Alic Baraboi, a declarat că „în politică, uneori plătești și pentru faptul că ai avut încredere în oameni”. „Important este modul în care reacționezi atunci când lucrurile nu ies așa cum ai sperat. Radu a ales să-și asume responsabilitatea și să pună mai presus interesul echipei și încrederea cetățenilor”, a comunicat parlamentarul.

Partidul Social Democrat European a declarat că demisia „nu șterge abuzurile și întrebările legate de traficul de influență în cazul numirii directorului la MoldATSA, dar reprezintă un semnal că presiunea publică începe să producă rezultate”.

Deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, a adus în discuție numirea lui Daniel Mititelu în funcția de director al Consiliului de administrație al ANRE, în mai 2026. „Am înțeles că Radu Marian și-a dat demisia pentru infracțiunea de trafic de influență în cazul escrocului de la Moldatsa. Dar pentru traficul de influență în numirea ilegală a celui de la ANRE și-a asumat fapta?”, a menționat Chicu. Amintim că numirea a fost criticată de opoziție, care a susținut că Daniel Mititelu nu ar avea experiența necesară în sectorul energetic din Republica Moldova și a acuzat PAS că nu respectă principiul meritocrației în concursurile publice. PAS a respins acuzațiile, iar Radu Marian a declarat că Mititelu are experiență în management și în coordonarea unor proiecte petroliere importante.

În contextul scandalului de la „MoldATSA”, ministrul Educației și vicepreședintele PAS, Dan Perciun, a declarat, referindu-se la Radu Marian, că au fost comise greșeli din exces de încredere, însă „responsabilii vor fi sancționați, iar lecțiile vor fi învățate”. Perciun a mai spus că Radu Marian „este unul dintre cei mai integri și idealiști oameni” pe care îi cunoaște. „Gestul lui Radu se înscrie exact în această logică”, a adăugat oficialul.

Ex-deputata Platformei Demnitate și Adevăr, Maria Ciobanu, a declarat că l-a cunoscut pe Radu Marian în perioada în care au activat împreună în Blocul ACUM. „Este de o corectitudine și o cumsecădenie nu atât de des întâlnite în politica de pe Bâc. Radule, toți greșim în oameni, indiferent de vârstă, experiență de viață. Acei care îți cunoaștem calitățile umane suntem cu tine, încrezători că lecția aceasta dură nu se va mai repeta!”, a adăugat fosta deputată.

Întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI.

Ulterior, Radu Marian a spus la Nokta că el a fost cel care l-a propus pe Vangheli în această funcție. Mai târziu, pe o rețea de socializare, Radu Marian a recunoscut că a greșit. Între timp, Marian a declarat că a copilărit într-o ogradă cu Vangheli. Totuși, el a precizat că nu a fost prieten cu acesta, ci doar se cunoșteau. În ceea ce privește unele solicitări de a-și da demisia din funcția de deputat, Radu Marian a spus că și-a făcut treaba onest. Pe 29 iunie, Marian a anunțat că își depune demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe.