Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins în unanimitate, în ședința din 11 septembrie, raportul Comisiei de vetting, care, în urma verificării repetate, a recomandat demiterea procurorului din cadrul Procuraturii Anticorupție, Victor Cazacu. Comisia emisese pentru a doua oară un aviz negativ în privința acestuia.
În ce constau pretențiile Comisiei de vetting
După cum a relatat în cadrul ședinței raportorul, membrul CSP Andrei Cebotari, verificatorii au avut dubii în legătură cu mai multe aspecte financiare din declarațiile procurorului. Principalele dispute au vizat evaluarea apartamentului său. La achiziționarea locuinței, Cazacu a indicat o valoare de 614 mii de lei, explicând că alte 210 mii de lei au fost cheltuite pentru reparație. Evaluările agențiilor imobiliare au variat între 500 de mii și 785 de mii de lei. Comisia s-a bazat însă pe un formular bancar intern din 2014 și a stabilit valoarea minimă a locuinței la 835 de mii de lei.
Un alt aspect a vizat un împrumut de 23 de mii de euro, pe care procurorul susține că l-a primit de la părinți în toamna anului 2019 și pe care l-a restituit la scurt timp. Comisia a recunoscut că tatăl lui Cazacu a lucrat în Germania, dar a considerat nedovedite atât veniturile acestuia, cât și faptul că banii au fost efectiv transmiși, estimând că economiile părinților ar fi putut ajunge la cel mult 20 de mii de euro.
În plus, verificatorii au calculat un profit de doar 1 450 de euro din importul a șapte automobile în perioada 2012-2018. Comisia a identificat, de asemenea, o diferență neexplicată între veniturile și cheltuielile procurorului pentru anul 2015.
Membrii Comisiei de vetting, Irmantas Mikelionis și Cornel Lebedinschi, nu au fost de acord cu decizia de a recomanda demiterea lui Victor Cazacu. Experții au considerat că raportul evaluează selectiv faptele și se abate de la practica anterioară a Comisiei. Aceștia nu sunt de acord cu faptul că, deși Comisia a acceptat că tatăl procurorului a lucrat în Germania, nu a încercat să evalueze veniturile acestuia obținute din această activitate. În plus, aceștia consideră că lipsa documentelor oficiale care să confirme munca informală a tatălui în străinătate nu anulează declarațiile martorilor. S-a mai adăugat că păstrarea unor sume mari de bani în numerar acasă este o practică plauzibilă pentru generația mai în vârstă, care, în mod tradițional, nu avea încredere în sistemul bancar.
Ce a declarat procurorul
Vorbind în fața membrilor CSP, Victor Cazacu a declarat că împărtășește pe deplin argumentele expuse în opiniile separate ale lui Mikelionis și Lebedinschi.
Procurorul a atras atenția asupra faptului că, în cadrul verificării repetate, Comisia nu a obținut nicio probă nouă. Potrivit lui Cazacu, verificatorii doar au reformulat argumentele vechi din primul raport, care fusese deja examinat de Consiliul Superior al Procurorilor și considerat neîntemeiat. Cazacu a subliniat că concluziile Comisiei se bazează pe ipoteze neconvingătoare, discrepanțe de metodologie și ignorarea probelor directe.
După audierea argumentelor ambelor părți, Consiliul Superior al Procurorilor a respins în unanimitate concluziile Comisiei de vetting.
De menționat că nu este pentru prima dată când CSP respinge concluziile negative ale verificatorilor. Anterior, Consiliul a respins, într-un mod similar, raportul repetat al Comisiei privind demiterea procurorului Vasile Plevan și a dispus verificarea repetată a procurorului din cadrul Procuraturii Anticorupție, Nicolae Mătăsaru, care a picat verificarea inițială din cauza unei diferențe de 731 de mii de lei între veniturile și cheltuielile familiei.
***
Amintim că, pe 9 septembrie, președintele Parlamentului și liderul PAS s-a adresat către CSP, menționând că „breasla face zid” și că rapoartele vetting cu recomandări de nepromovare și respinse în mod repetat de instituție „știrbesc din credibilitatea” acesteia. Potrivit lui Grosu, în acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii are „mai mult curaj”. În același timp, Grosu a spus că guvernarea nu indică „cine trebuie să promoveze și cine nu trebuie să promoveze” evaluarea externă.
În reacție, CSP a declarat că își exercită atribuțiile în conformitate cu legea și nu confirmă formal fiecare concluzie a Comisiei de evaluare. Potrivit CSP, nepromovarea evaluării externe a unui procuror poate fi constatată „în baza dovezilor care confirmă necorespunderea criteriilor de integritate, nu doar a existenței unor dubii serioase”.
