adevarul.ro

Un polițist din Moldova și-a găsit dreptatea la CtEDO. Statul trebuie să îi achite prejudicii de 8 500 euro

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat o hotărâre, urmare a plângerii unui polițist din Moldova. Cel din urmă a alertat Curtea că a fost privat de libertate pentru o perioadă mai mare de 2 luni „în absența unei bănuieli rezonabile că ar fi săvârșit o infracțiune”. Polițistul era acuzat că ar fi cerut și obținut mită de la o companie privată. CtEDO a constatat că arestul reclamantului, pentru o perioadă mai mare de două luni, nu a fost justificat. Astfel s-a decis oferirea acestuia 7.500 de euro – ca prejudiciu moral și 1.012 euro – pentru costuri și cheltuieli.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Mașaev v. Republica Moldova.

În februarie 2017 a fost pornită o cauză penală cu privire la presupusele acte de corupție comise de către reclamant. În particular, s-a pretins că acesta, fiind angajat al Ministerului Afacerilor Interne, ar fi cerut și obținut mită de la o companie privată, scrie bizlaw.md.

În iulie 2017 reclamantul a fost reținut, iar Judecătoria Buiucani a dispus aplicarea în privința lui a măsurii preventive sub formă de arest pe un termen de 30 de zile.

Instanța a constatat că exista o bănuială rezonabilă că reclamantul ar fi comis infracțiunea imputată și a făcut referire la mai multe acte anexate de către procuror la demersul cu privire la aplicarea arestului preventiv, fără însă a descrie conținutul lor.

Reclamantul a contestat această încheiere cu recurs, pe care Curtea de Apel Chișinău l-a respins. Judecătoria Buiucani a înlocuit măsura privativă de libertate sub formă de arest preventiv cu arestul la domiciliu.

Ulterior, Judecătoria Buiucani a prelungit măsura privativă de libertate sub formă de arest la domiciliu aplicată în privința reclamantului pentru încă 30 de zile, făcând referire la aceeași bănuială rezonabilă menționată anterior. Cu toate acestea, la 20 septembrie 2017, Curtea de Apel Chișinău a anulat această încheiere și a dispus eliberarea reclamantului.

Invocând Articolul 5 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reclamantul s-a plâns în fața Curții de privarea sa de libertate pentru o perioadă mai mare de două luni, în absența unei bănuieli rezonabile că ar fi săvârșit o infracțiune.

Deși Guvernul a argumentat că exista o bănuială rezonabilă că reclamantul comisese infracțiunea de care era acuzat, făcând referire la un document semnat de către reclamant pe care l-a anexat la observații, Curtea a notat că deciziile instanțelor naționale nu s-au referit la nicio probă sau declarații ale martorilor care ar demonstra existența bănuielii rezonabile că reclamantul ceruse și obținuse mită.

Curtea a constatat o încălcare a Articolului 5 § 1 din Convenție, deoarece arestul preventiv al reclamantului pentru o perioadă mai mare de două luni nu fusese justificat de o suspiciune rezonabilă că el ar fi comis infracțiunea incriminată.

Curtea a oferit reclamantului 7.500 de euro pentru prejudiciul moral și 1.012 euro pentru costuri și cheltuieli.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: