adevarul.ro

Un polițist din Moldova și-a găsit dreptatea la CtEDO. Statul trebuie să îi achite prejudicii de 8 500 euro

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat o hotărâre, urmare a plângerii unui polițist din Moldova. Cel din urmă a alertat Curtea că a fost privat de libertate pentru o perioadă mai mare de 2 luni „în absența unei bănuieli rezonabile că ar fi săvârșit o infracțiune”. Polițistul era acuzat că ar fi cerut și obținut mită de la o companie privată. CtEDO a constatat că arestul reclamantului, pentru o perioadă mai mare de două luni, nu a fost justificat. Astfel s-a decis oferirea acestuia 7.500 de euro – ca prejudiciu moral și 1.012 euro – pentru costuri și cheltuieli.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Mașaev v. Republica Moldova.

În februarie 2017 a fost pornită o cauză penală cu privire la presupusele acte de corupție comise de către reclamant. În particular, s-a pretins că acesta, fiind angajat al Ministerului Afacerilor Interne, ar fi cerut și obținut mită de la o companie privată, scrie bizlaw.md.

În iulie 2017 reclamantul a fost reținut, iar Judecătoria Buiucani a dispus aplicarea în privința lui a măsurii preventive sub formă de arest pe un termen de 30 de zile.

Instanța a constatat că exista o bănuială rezonabilă că reclamantul ar fi comis infracțiunea imputată și a făcut referire la mai multe acte anexate de către procuror la demersul cu privire la aplicarea arestului preventiv, fără însă a descrie conținutul lor.

Reclamantul a contestat această încheiere cu recurs, pe care Curtea de Apel Chișinău l-a respins. Judecătoria Buiucani a înlocuit măsura privativă de libertate sub formă de arest preventiv cu arestul la domiciliu.

Ulterior, Judecătoria Buiucani a prelungit măsura privativă de libertate sub formă de arest la domiciliu aplicată în privința reclamantului pentru încă 30 de zile, făcând referire la aceeași bănuială rezonabilă menționată anterior. Cu toate acestea, la 20 septembrie 2017, Curtea de Apel Chișinău a anulat această încheiere și a dispus eliberarea reclamantului.

Invocând Articolul 5 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reclamantul s-a plâns în fața Curții de privarea sa de libertate pentru o perioadă mai mare de două luni, în absența unei bănuieli rezonabile că ar fi săvârșit o infracțiune.

Deși Guvernul a argumentat că exista o bănuială rezonabilă că reclamantul comisese infracțiunea de care era acuzat, făcând referire la un document semnat de către reclamant pe care l-a anexat la observații, Curtea a notat că deciziile instanțelor naționale nu s-au referit la nicio probă sau declarații ale martorilor care ar demonstra existența bănuielii rezonabile că reclamantul ceruse și obținuse mită.

Curtea a constatat o încălcare a Articolului 5 § 1 din Convenție, deoarece arestul preventiv al reclamantului pentru o perioadă mai mare de două luni nu fusese justificat de o suspiciune rezonabilă că el ar fi comis infracțiunea incriminată.

Curtea a oferit reclamantului 7.500 de euro pentru prejudiciul moral și 1.012 euro pentru costuri și cheltuieli.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: