Foto: Taisija Voroncova / Sputnik / Profimedia

Cum a fost distrus barajul Kakhovka din Ucraina? Cea mai probabilă cauză, o explozie în tunelul de sub barajul din epoca sovietică

Dovezile sugerează că distrugerea uriaşului baraj de la Nova Kakhovka, într-o zonă din Ucraina controlată de Rusia, este rezultatul unei explozii declanşate de ruşi, scrie The New York Times, care citează ingineri şi experţi genişti, scrie HotNews.

Publicația spune că a găsit dovezi care sugerează că a fost detonată o încărcătură explozivă aflată într-un tunel care trece prin baza de beton a barajului din epoca sovietică, distrugând structura, în 6 iunie.

Dovezile sugerează în mod clar că barajul a fost aruncat în aer de o explozie declanşată de Rusia în partea pe care o controlează, scrie The New York Times.

Baza de beton a hidrocentralei, care era situată sub nivelul apei și avea o înălțime de 20 de metri și o lățime de până la 40 de metri, suporta cea mai mare parte din sarcina barajului. La nouă zile după prăbușirea barajului, utilizatorul „War Whistleblower” a postat un videoclip cu urmările dezastrului, potrivit New York Times: acolo unde barajul a fost distrus, baza de beton nu era vizibilă, în timp ce părțile barajului care au scăpat distrugerii aveau părțile superioare intacte.

În interiorul bazei din beton exista un tunel tehnic accesibil din sala motoarelor, care era sub controlul rusesc. Tunelul este marcat pe planuri, pe care jurnaliștii de la New York Times spun că le-au văzut, scrie și publicația ucraineană Nexta.

„O concluzie cu grad de certitudine de peste 80%”

Separat, o echipă de experți care asistă procurorii ucraineni în ancheta lor spunea vineri că este „foarte probabil” ca prăbușirea barajului Kakhovka din sudul Ucrainei să fi fost cauzată de explozibili plasați de ruși.

Experți ai firmei internaționale de avocatură în domeniul drepturilor omului Global Rights Compliance, care sprijină eforturile de tragere la răspundere a celor vinovați pentru atrocitățile comise în Ucraina, au vizitat regiunea Herson în perioada 10-11 iunie împreună cu procurorul general al Ucrainei și cu o echipă a Curții Penale Internaționale.

„Dovezile și analiza informațiilor disponibile – care includ senzori seismici și discuții cu experți de top în demolări – indică faptul că există o mare probabilitate ca distrugerile să fi fost provocate de explozibili plasați în prealabil și poziționați în puncte vitale din structura barajului”, se arată într-un rezumat al constatărilor preliminare ale echipei firmei de avocatură, consultat de Reuters.

Avocatul senior Yousuf Syed Khan de la Global Rights Compliance, care a participat la misiunea din teren la Herson, a declarat că această constatare că barajul a fost aruncat în aer cu explozibili plasați în prealabil de către partea rusă „este o concluzie cu grad de certitudine de cel puțin 80%”.

Constatarea se bazează „nu numai pe senzorii seismici și pe unul dintre cei mai importanți furnizori de informații din surse deschise, ci și pe tiparele de atac și pe alte lovituri pe care le-am documentat”, a declarat acesta într-un interviu. Printre acestea se numără și atacuri anterioare asupra infrastructurii esențiale de apă, inclusiv instalații și conducte, a spus el.

Aceștia au respins teoria conform căreia o ruptură catastrofală a barajului ar fi putut fi cauzată doar de o gestionare defectuoasă.

Rusia acuză Ucraina de distrugerea barajului

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina că a distrus barajul Kakhovka ca o tactică susținută de Occident pentru escaladarea conflictului.

Ucraina investighează explozia ca fiind o crimă de război și o posibilă distrugere criminală a mediului, sau „ecocid”.

Vastul baraj hidroelectric Kakhovka, din epoca sovietică, aflat sub controlul Rusiei de la invazia declanșată în februarie 2022, a fost distrus în primele ore ale zilei de 6 iunie, provocând mari inundații pe o porțiune din frontul din sudul Ucrainei, distrugând terenuri agricole și tăind aprovizionarea cu apă a unei mari părți a populației. De asemenea, câteva zeci de oameni au murit în inundații.

Autorităţile ucrainene au anunțat 16 morţi şi 31 de persoane date dispărute, în urma distrugerii barajului. „Au murit 16 persoane: 14 în regiunea Herson şi două în regiunea Nikolaiev. 31 de persoane sunt în continuare date dispărute”, a anunțat Ministerul de Interne ucrainean.

La rândul său, Rusia a crescut sâmbătă la 29 numărul morţilor în inundaţiile din zonele pe care le controlează în sudul Ucrainei, în urma distrugerii barajului..

Peste 3.600 de persoane au fost evacuate din zonele inundate din regiunile Herson şi Nikolaev, iar aproape 1.300 de case au rămas inundate, conform Ministerului ucrainean de Interne.

Şeful agenţiei ONU pentru energie atomică, Rafael Grossi, care a fost la centrala nucleară Zaporojie, a spus că situația de la fața locului este „gravă”, dar că nivelul apei de răcire este suficient, după aruncarea în aer a barajului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Ați dus discuția spre caricatură”. Tofan a răspuns criticilor lui Sturza privind cele 12 măsuri pentru Republica Moldova

Omul de afaceri și cofondatorul mișcării civice „Europa-2028”, Vasile Tofan, a venit cu o reacție după criticile ex-premierului Ion Sturza la adresa propunerilor sale privind reformele economice din Republica Moldova și comparația cu politicile președintelui argentinian Javier Milei. Tofan susține că afirmațiile fostului premier i-au „caricaturizat” poziția și că nu a pledat pentru măsuri radicale.

Când cineva încearcă să-mi sfideze inteligența, mă revolt. (…) Tipul din fotografia de mai jos, devenit brusc idolul unei părți a intelighentiei de la Chișinău, este, după gusturile mele, un radical descreierat. (…) Argentina pe care a preluat-o Javier Milei era într-o situație dramatică: inflație sistemică de peste 200% anual, deprecieri valutare de zeci de procente, cursuri multiple de schimb, rezerve valutare practic inexistente, deficit bugetar structural uriaș, finanțat prin emisiune monetară, datorie publică toxică și o lungă istorie de incapacitate de plată. În asemenea condiții, este firesc să vii cu o reformă de ruptură”, a declarat Ion Sturza.

El a mai menționat că Republica Moldova nu este „o catastrofă care trebuie târâtă în reanimare și amputată cu drujba și fără anestezie, cum ne propun unii dintre noii salvatori”.

În reacție, Vasile Tofan a spus că începe „să regrete” că l-a ales pe Javier Milei ca arhetip.

Evident că Moldova nu are nevoie de politicile lui Milei din Argentina. Nu suntem în situația apocaliptică a Argentinei din 2023: hiperinflație, cursuri multiple, rezerve zero, default, deficit finanțat prin printarea banilor. Deci, când insinuați că eu propun Moldovei „drujba”, amputări, tăierea pensiilor și sanatații, îmi permit să împrumut din limbajul dvs: îmi sfidați inteligența”, a declarat acesta.

Tofan a precizat că, de fapt, „la răscrucea” la care se află Republica Moldova, el preferă „arhetipul liderului-reformator, care are curajul să-și răsuflece mâinile, să facă lucruri fie și nepopulare, asumându-și consecințele”.

Dvs ați dus discuția spre caricatură: că aș vrea să tai pensii, școli și spitale. Eu spun exact opusul. Avem deficit ~30% la CNAS și, în același timp, este vital să ridicăm pensia minimă. Cum? Prin reformă: plafonarea pensiilor excesive, limitarea pensiilor speciale, creșterea graduală a vârstei de pensionare, Pilon II. Asta nu e drujba, ci unica soluție cinstită într-un stat care deja are 1.1 lucrători la 1 pensionar, iar în maxim trei ani raportul va fi 1:1”, a adăugat el.

Vasile Tofan consideră că economia Republicii Moldova nu este una sănătoasă.

Da, Moldova nu e Argentina 2023. Nu e nici Georgia 2003. Dar asta nu înseamnă că economia noastră e sănătoasă. Avem o economie anemică, fără forță de muncă, stat greoi, agricultura fără apă, companii de stat ineficiente etc. Nu suntem pe patul de moarte, cum era Argentina în 2023. Dar ne stingem lent. Asta e și mai periculos – stiți istoria cu broasca; dacă e aruncată în apa fierbinte, sare, dar daca o încălzești încet, fierbe până la capăt”, a spus el.

Amintim că, pe 4 iunie, pe fondul demisiei prim-ministrului Alexandru Munteanu, Vasile Tofan a publicat pe Facebook o postare despre 12 măsuri care consideră că sunt necesare pentru Republica Moldova. Printre acestea, el a enumerat reforma fiscală, echitatea la salariile din sectorul public, rescrierea Codului muncii, moratoriu pe controale și majorarea tarifului la apă. Acesta a menționat că politicianul care ar putea implementa aceste măsuri este „un Milei de Moldova”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: