eurovision.com

Cum a votat fiecare jurat din Republica Moldova la Eurovision? Tabelul publicat de TRM

Reprezentanții companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), responsabilă de constituirea juriului Republicii Moldova la Eurovision, au venit cu detalii despre modul în care au fost selectați jurații și despre procedura de vot, publicând totodată notele acordate de fiecare. Acest lucru se întâmplă în contextul scandalului privind punctele acordate României de juriul Republicii Moldova la Eurovision.

Reprezentanții TRM au declarat că „juriul care a acordat punctajul la Eurovision nu reprezintă poziția instituției”.

Cum a fost selectat juriul

Potrivit TRM, responsabilii instituției, la selecția juriului, s-au ghidat de Regulamentul stabilit în acest sens de către organizația care desfășoară concursul, Uniunea Europeană pentru Radio şi Televiziune.

Astfel, compania publică a declarat că membrii juriului trebuie să aibă experienţă profesională demonstrabilă într-unul sau mai multe dintre următoarele domenii: muzică şi arte interpretative (interpreţi, instrumentişti, compozitori, producători, textieri, DJ etc.); regie şi producţie scenică (regizori, coregrafi, dansatori, directori artistici sau designeri vizuali pentru spectacole live); domeniul academic şi pedagogic (muzicologi, profesori universitari, profesori de muzică, coach vocal); media (critici muzicali, producători TV/radio, prezentatori sau creatori de conţinut specializaţi în muzică şi divertisment); Altele (organizatori de festivaluri, producători de evenimente culturale sau management artistic). 

Totodată, fiecare jurat trebuie să fie cetăţean al ţării pe care o reprezintă şi să aibă minimum 18 ani. În fiecare juriu trebuie să existe cel puţin doi membri cu vârste între 18 şi 25 de ani, iar componenţa trebuie să reflecte diversitatea de gen, vârsta şi experienţa profesională, păstrându-se proporţia de cel mult 4 membri de acelaşi gen din 7.

Procedura de jurizare

Potrivit TRM, jurizarea se bazează exclusiv pe prestaţiile din „Dress Rehearsal 2”. Juriul are obligaţia de a urmări integral toate interpretările din această repetiţie, iar evaluarea şi votul se fac doar pe baza acestor prestaţii live, fără a lua în considerare alte repetiţii sau spectacole.

Despre vot

Potrivit companiei publice, după vizionarea tuturor prestațiilor, jurații întocmesc un clasament în care locul 1 reprezintă piesa preferată, locul 2 – a doua preferată, iar pozițiile următoare urmează în ordine descrescătoare, până la ultimul loc, care indică piesa cel mai puțin apreciată. Nu sunt permise egalități între piese, nu este permis votul pentru propria țară și nu sunt admise abțineri.

Jurații evaluează fiecare piesă în mod independent, pe baza compoziției și originalității melodiei, a calității interpretării scenice, a capacității vocale și a impactului general al momentului artistic. Potrivit TRM, nu sunt permise influențe externe (politice, personale sau de altă natură nelegată de prestație), iar discuțiile despre vot sunt strict interzise.

Cine a făcut parte din juriu

Potrivit TRM, juriul desemnat de instituţie a fost format din următorii specialişti:

1. Andrei Zapşa, dirijor, director general adjunct responsabil de televiziune al TRM;

2. Corina Caireac, expertă în producţia audiovizuală, managementul artiştilor şi comunicare. A făcut parte din echipa de management artistic şi comunicare a delegaţiei moldovene la Eurovision 2005 şi Eurovision 2022, alături de trupa Zdob şi Zdup;

3. Catalina Solomac – interpretă de muzică. A participat la trei ediţii ale Eurovision Moldova. Piesa sa, „Pink Margarita” s-a clasat pe locul 3 în finala naţională a ESC Moldova în 2026;

4. Pavel Orlov – interpret, solist al unei formaţii, compozitor şi producător muzical. A ocupat locul al doilea în finala naţională a Eurovision Moldova 2026;

5. Stanislav Goncear – artist. Activează în principal în genurile pop-jazz şi soul/R&B, cu influenţe de jazz şi un sunet pop contemporan, colaborând cu tineri artişti care împărtăşesc gusturi muzicale similare;

6. Victoria Cuşnir – jurnalistă la Radio Chişinău. Absolventă a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, specialitatea scenaristică, regie de film şi televiziune. Realizatoare de emisiuni despre muzică şi cultură, regizoare de spectacole în aer liber şi realizatoare de documentare. Membră a juriului pentru selecţia naţională la Eurovision în anii 2018, 2022 şi 2024;

7. Ilona Stepan – director artistic şi prim dirijor al Capelei Corale Academice „Doina”.

Voturile juriului din partea Republicii Moldova

Prestațiile au fost apreciate de la 1 la 24, 1 însemnând prestația cea mai bună. În clasament sunt incluse notele fiecărui juriu, de la 1 la 7, pentru fiecare țară votată.

Screenshot

Potrivit clasamentului, juratul cu numărul 6, Victoria Cuşnir, a apreciat cel mai înalt prestația României – clasând-o pe locul III. Cel mai puțin a apreciat-o juratul cu numărul 4, Pavel Orlov, care i-a acordat locul 16.

Victoria Cușnir, unul dintre membrii juriului, a declarat că prestațiile concurenților au fost evaluate în timpul repetițiilor, iar acestea ar fi fost mai slabe decât cele din finală. Ea mai spus că a dat totuși o notă „foarte bună” României și că nu poartă răspundere pentru scorurile acordate de colegii săi. „A fost prima și ultima dată când am acceptat să fac parte din juriul internațional. Diferența de vot a juriului și a publicului a fost la mai multe țări. Pentru că juriul e invitat să voteze criterii clare: piesa, voce, show, prestație generală. (…) Cel mai înțelept ar fi ca acest juriu să fie eliminat complet, dacă tot e îndemnat să voteze pe criterii de vecinătate. Nu consider votul meu expresia românofobiei. Am dedicat tare multe emisiuni oamenilor de cultură și culturii românești. Înțeleg ca nu ma face asta mai dragă, dar în mod categoric nu vreau sa se admită măcar gândul că aș purta ură și dispreț României”, a adăugat ea.

***

Amintim că juriul Republicii Moldova, în finala Eurovision Song Contest 2026, a acordat 3 puncte prestației reprezentantei României, ceea ce a provocat un val de critici.

Directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a declarat într-un interviu pentru HotNews că „nu știe” dacă vor urma demisii după scandalul cu privire la scorul acordat de juriul Republicii Moldova. „Vom examina și analiza toată situația. Nu cred că este bine să facem asta la cald. (…) Eu nu sunt o persoană care să se țină cu dinții de funcție”, a spus el.

Menționăm că, în cadrul televoting-ului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scor maxim.

România a fost reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”, și s-a clasat pe locul trei la ediția din acest an a concursului muzical.

Republica Moldova, care a fost reprezentată de Satoshi, cu piesa „Viva, Moldova”, a ocupat locul opt. Juriul din România a acordat Republicii Moldova 10 puncte, iar publicul – 12.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Transparența și responsabilitatea sunt extrem de importante”: Ambasadoarea UE, întrebată despre scandalurile Taburceanu și Trubca

Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko, a evitat să comenteze cazurile Anastasiei Taburceanu și lui Alexandr Trubca, invocând faptul că nu este rolul UE să se pronunțe asupra unor situații individuale. În schimb, diplomata a subliniat că buna guvernanță, transparența și responsabilitatea funcționarilor publici sunt principii esențiale pentru orice stat membru sau țară candidată la aderarea la UE. Declarațiile au fost făcute la „Cutia Neagră” de la TV8.

În timpul interviului, ambasadoarea a fost întrebată cum vede scandalurile din ultima perioadă legate de meritocrația și integritatea funcționarilor publici, precum și măsurile luate în acest sens. În context, s-a făcut referire la cazurile Anastasiei Taburceanu și lui Alexandr Trubca.

„Nu aș dori să comentez cazuri individuale. Evident, nu acesta este rolul nostru. Însă Uniunea Europeană subliniază întotdeauna că buna guvernanță, transparența și responsabilitatea, inclusiv responsabilitatea serviciilor publice, sunt extrem de importante pentru orice stat membru, orice țară candidată și, de fapt, pentru orice țară de pe pământ. Ne așteptăm ca toate aceste chestiuni să fie abordate. Cred că sunt abordate. (…) Doresc să apreciez rolul mass-mediei, inclusiv în acest context. (…) Așadar, toate aceste aspecte fac parte într-o anumită măsură din clusterul de aspecte fundamentale. (…) Prin urmare, orice progres este desigur binevenit”, a comunicat ambasadoarea.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024.

Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare. Ulterior, pe 14 iulie, R. Moldova și Uniunea Europeană au deschis negocierile de aderare pentru Clusterul 6 – „Relații externe”. În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere).

***

Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, a ajuns în centrul unui scandal privind salariul de la MoldATSA. O investigație RISE arată că aceasta a primit peste un milion de lei în mai puțin de un an. Detalii – AICI. Cel mai mare salariu încasat a fost de 149 050 de lei, în decembrie 2025. Detalii AICI. Între timp, Taburceanu a anunțat că demisionează și că va restitui toate sumele primitee. Detalii – AICI. Pe 29 iunie, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a declarat că Taburceanu ar mai fi primit un salariu lunar de 4.000 de euro ca specialist în comunicare și în cadrul Cancelariei de Stat, printr-un proiect finanțat de UE. Potrivit acestuia, contractul ar fi fost reziliat după scandalul de la MoldATSA. Delegația UE a confirmat că Taburceanu a activat în cadrul Echipei de Sprijin pentru Reforme, proiect finanțat de UE și implementat de BERD. Instituția a precizat că BERD evaluează implementarea contractului, iar Comisia Europeană va decide ulterior dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Detalii – AICI.

Pe 30 iunie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că a exclus-o pe Taburceanu din rândurile PAS. Detalii – AICI. Ulterior, președintele Parlamentului a anunțat că Taburceanu a restituit în contul MoldATSA toate resursele încasate de la această instituție – și salariu și indemnizații, fără să precizeze, însă, suma. Detalii – AICI.

Alexandr Trubca a anunțat pe 10 iulie că renunță la mandatul de deputat PAS, precizând că activitățile sale economice „afectează imaginea și credibilitatea întregii echipe”. Decizia a venit la câteva zile după ce acesta a anunțat că se pregătește un material jurnalistic despre activele și interesele sale și a oferit explicații în acest sens. Trubca a susținut că toate acțiunile sale au fost legale și a declarat că este gata să prezinte documentele care îi confirmă afirmațiile. De asemenea, Trubca a respins orice acuzații privind un conflict de interese și a precizat că a solicitat Autorității Naționale de Integritate să verifice situația. 

Investigația jurnalistică a arătat că Alexandr Trubca este implicat în mai multe proiecte imobiliare. Pe lângă două proiecte din Trușeni, potrivit jurnaliștilor de la TV8, investițiile imobiliare ale lui Alexandr Trubca s-au extins și în România. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: