Cele mai multe voturi în Republica Moldova le-a obținut Partidul „Uniunea Salvați România”, condus de Elena Lasconi, atât pentru Senat cât și pentru Camera Deputaților – 54,84% și respectiv 61,44%. Pe locul II s-a clasat, la voturile pentru Senat, Partidul Național Liberal condus de președintele interimar Ilie Bolojan iar la voturile pentru Camera Deputaților – Forța Dreptei, condus de Ludovic Orban. În total, pe teritoriul Republicii Moldova, au votat 81 021 de persoane care dețin cetățenie română.
Actualizare: Instituția electorală din România a numărat toate procesele verbale din cele 59 de secții deschise în Republica Moldova.
Cum arată voturile pentru Senat:
1. Uniunea Salvați România – 54,84% sau 44 110 voturi
2. Partidul Național Liberal – 23,66% sau 19 033 voturi
3. Alianța pentru Unirea Românilor – 5% sau 4 024 voturi
4. Partidul Social Democrat – 4,79% sau 3 853 voturi
5. Partidul S.O.S. România – 3,24% sau 2 602 voturi
prezenta.roaep.ro
Voturile pentru Camera Deputaților:
1. Uniunea Salvați România – 61,44% sau 49 197 voturi
2. Forța Dreptei – 9,85% sau 7 888 voturi
3. Partidul Social Democrat – 8,17% sau 6 545 voturi
4. Alianța pentru Unirea Românilor – 6,13% sau 4 912 voturi
5. Partidul S.O.S. România – 3,26% sau 2 610 voturi
prezenta.roaep.ro
Știrea inițială, după ce au fost numărate procesele verbale din 57 de secții:
Voturile pentru Senat: 1. Uniunea Salvați România – 54,55% sau 41 330 voturi; 2. Partidul Național Liberal – 23,67% sau 17 936 voturi; 3. Alianța pentru Unirea Românilor – 5,1% sau 3 862 voturi; 4. Partidul Social Democrat – 4,87% sau 3 690 voturi; 5. Partidul S.O.S. România – 3,29% sau 2 489 voturi.
Voturile pentru Camera Deputaților: 1. Uniunea Salvați România – 61,05% sau 46 046 voturi; 2. Forța Dreptei – 9,94% sau 7 496 voturi; 3. Partidul Social Democrat – 8,29% sau 6 250 voturi; 4. Alianța pentru Unirea Românilor – 6,22% sau 4 693 voturi; 5. Partidul S.O.S. România – 3,31% sau 2 494 voturi.
Amintim că în Republica Moldova au fost deschise 59 de secții de votare cu ocazia alegerilor parlamentare din România. În total, pe teritoriul Republicii Moldova, au votat 81 021 de persoane. Potrivit rezultatelor parțiale ale alegerilor parlamentare din România, șapte partide au trecut pragul electoral. Până acum au fost numărate 99,98% din totalul proceselor verbale. Detalii AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Modificările la Legea voluntariatului, criticate de activiști: „Distrug un domeniu pentru care am dedicat 30 de ani”. Reacția Parlamentului
|
Amendamentele la Legea Voluntariatului, adoptate pe 29 decembrie de către Parlament, prin care responsabiliatatea pentru acest domeniu trece către Agenția Națională de Tineret, a stârnit critici în spațiul public. Activista și voluntara, Antonița Fonari, susține că agenția desemnată nu a întreprins măsuri suficiente pentru susținerea voluntariatului, iar aceste modificări, riscă să submineze un domeniu în care sute de profesioniști au investit decenii de muncă. Parlamentara Liliana Nicolaescu-Onofrei a răspuns că legea a fost consultată și vizează eficientizarea activității Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret.
Criticile activiștilor și voluntarilor
Antonița Fonari, directoare a Platformei pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului, activistă și voluntară cu peste 30 de ani de experiență, critică modificările operate la Legea Voluntariatului. Ea afirmă că modificările promovate de guvernare, prezentate drept o aliniere la standardele Uniunii Europene, riscă să destructureze un domeniu construit de societatea civilă în decenii de muncă.
Sursa foto: Antonița Fonari
Fonari contestă în special atribuirea politicilor de voluntariat Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, instituție care, potrivit ei, nu a demonstrat capacitatea de a gestiona eficient nici voluntariatul destinat tinerilor.
„Deci, miniștrii și deputații PAS nu au nici o instituție mai potrivită pentru voluntariat decât Agenția Națională pentru Tineret — care, de la instituire și până acum, nu a venit cu politici noi nici pentru voluntariatul tinerilor (și a îngropat Săptămâna Națională a Voluntariatului, Gala Națională de Premiere a Voluntarilor „Jos pălăria în fața voluntarilor!”, site-ul de recrutare a voluntarilor, Conferința Națională a Voluntariatului etc.). Agenția care de ani buni nu vine cu un mesaj despre voluntariat pe pagina instituției – măcar de Ziua Internațională a Voluntarilor”, a menționat aceasta pe pagina sa de Facebook.
Fonari evidențiază rolul decisiv al voluntarilor în gestionarea crizei refugiaților ucraineni din 2022, când solidaritatea populației a fost recunoscută pe plan internațional și a contribuit la schimbarea percepției externe asupra Republicii Moldova. În opinia activistei, acest capital de solidaritate și implicare civică a avut un rol important inclusiv în avansarea parcursului european al Republicii Moldova, la fel de relevant ca deciziile politice interne.
Roman Andriiv, activist cu experiență în voluntariat, avertizează că noua lege nu ar stimula participarea tinerilor. El explică că majoritatea organizațiilor de tineret nu lucrează cu aceste categorii și că implicarea voluntarilor tineri în activități complexe, care necesită competențe profesionale, ar fi limitată.
„Paradoxal, nici voluntariatul tinerilor nu ar avea de câștigat dacă legea s-ar vota în forma actuală. Peste 95% din voluntariatul tinerilor rămâne în afara cadrului legal formal, din cauza categoriilor de beneficiari prestabilite. De ce să faci o lege care demotivează pe cei care practică voluntariatul și să incluzi acolo persoane care poate nu doresc să se implice? De ce să adopți o lege cu mari șanse să fie nefuncțională, în ciuda avertizărilor venite din sector?”, întreabă activistul.
Andriiv propune parlamentarilor să acorde câteva luni în plus pentru ajustarea legii, astfel încât să fie funcțională și să valorifice potențialul voluntarilor în construcția unei societăți europene bazate pe solidaritate.
„Suntem o țară mică, cu resurse limitate, și putem merge înainte doar împreună. Vă rog să vă gândiți bine înainte de a apăsa butonul de vot, ca să nu ajungem mâine într-o criză fără sprijinul voluntarilor”, a mai afirmat Andriiv.
Replica autorităților
În replică, Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, respinge acuzațiile și susține că legea a fost elaborată în urma unui proces amplu de consultări.
„Legea cu privire la voluntariat a fost în lucru la Ministerul Educației și Cercetării aproape un an de zile, cu multe consultări publice. M-a întristat mult să văd comentarii în care se afirmă, fără a citi legea, că voluntariat vor face doar tinerii, nu și cetățenii mai în vârstă, lucru absolut neadevărat”, a spus parlamentara pe Facebook.
Ea invocă mai multe articole din lege care stipulează explicit că voluntariatul este destinat cetățenilor de toate vârstele, promovează incluziunea socială, egalitatea de șanse și participarea civică indiferent de vârstă, sex, religie, etnie sau stare de sănătate.
Nicolaescu-Onofrei mai precizează că proiectul nu prevede crearea unei noi agenții, ci extinderea competențelor Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, soluție pe care o consideră eficientă din punct de vedere administrativ. Totodată, ea menționează că Ministerul Educației și Cercetării ar putea redenumi instituția pentru a reflecta mai clar și domeniul voluntariatului.
„Proiectul propune oferirea de competențe pe domeniu pentru Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, în loc de a mai crea încă o agenție. MEC poate redenumi entitatea respectivă pentru a indica chiar în denumire domeniul voluntariatului. Esențial este să se întâmple o activitate eficientă”, a mai subliniat președinta comisiei parlamentare de profil.
Liliana Nicolaescu-Onofrei a mai accentuat că ministerul a demonstrat deja capacitatea de a coordona politici publice complexe, inclusiv în ariile sportului și tineretului, fără ca aceste domenii să fie menționate explicit în denumirea instituției. În opinia sa, deturnarea discuției prin afirmații nefondate nu ajută dezbaterea publică, în timp ce rigoarea și onestitatea rămân esențiale pentru o înțelegere corectă a legii.
Ce prevede noua Lege a voluntariatului
Noua Lege a voluntariatului, adoptată pe 29 decembrie cu votul a 66 de deputați, își propune să stimuleze implicarea civică a cetățenilor de toate vârstele și să consolideze cultura voluntariatului prin reguli unitare și mecanisme instituționale clare. Actul normativ definește formele recunoscute de voluntariat – formal, informal, corporativ și internațional – și stabilește drepturile și obligațiile voluntarilor și ale entităților gazdă.
Legea introduce reguli distincte pentru participarea minorilor, permite implicarea în voluntariat începând cu vârsta de 14 ani și impune acordul părinților pentru cei sub 16 ani. Pentru activitățile ce implică lucrul cu grupuri vulnerabile este obligatorie prezentarea cazierului judiciar, inclusiv pentru voluntarii străini.
Un element central al noii legi îl reprezintă recunoașterea competențelor și abilităților dobândite prin voluntariat. Acestea vor fi validate pe baza unei metodologii aprobate de Ministerul Educației și Cercetării și vor fi consemnate într-un certificat de voluntariat. Certificatele vor putea fi eliberate doar pentru programe acreditate de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, instituție care va gestiona și evidența acestora printr-un sistem informatic național.
Legea mai prevede instituirea unei comisii intersectoriale, aflate în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, responsabilă de coordonarea politicilor publice în domeniul voluntariatului. De asemenea, este consacrată oficial marcarea Zilei Internaționale a Voluntariatului, la 5 decembrie, prilej cu care autoritățile centrale și locale vor organiza evenimente dedicate recunoașterii contribuției voluntarilor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
