PROIECT SPECIAL NM
Cum fierbe Moldova
De ce schimbările climatice sunt mai aproape decât credem
În Moldova, mulți încep să se obișnuiască cu ideea că zi de zi, nu știu cu ce să se îmbrace dimineața. Nu-i clar, să te aștepți la +20 în luna noiembrie sau la grindină în timpul verii. Însă aceste „probleme” de garderobă sunt o reflecție directă a unor procese majore din care face parte și Moldova. Schimbările climatice globale provoacă deja pierderi în agricultura din țara noastră și chiar în vinificație, domeniu tradițional pentru Moldova. În anul 2021, de exemplu, au fost afectate soiul „Merlot” și grupul de soiuri „Pinot”.
NM va relata în noul său proiect special, cum „fierbe” Moldova odată cu tot restul planetei, care este rolul republicii în încălzirea globală și cum ar putea fiecare dintre noi să se pregătească chiar azi de schimbările inevitabile.
NM va relata în noul său proiect special, cum „fierbe” Moldova odată cu tot restul planetei, care este rolul republicii în încălzirea globală și cum ar putea fiecare dintre noi să se pregătească chiar azi de schimbările inevitabile.
Schimbările climatice sunt deja aici
Schimbările climatice sunt deja aici
Stația meteorologică din Chișinău este în vecinătatea unui cartier rezidențial care „a crescut” în apropiere. Vis-a-vis de aceste blocuri, pe o „poieniță” de pe strada Grenoble, se află tot ceea de ce este nevoie pentru a afla despre starea vremii. Anume aici se măsoară presiunea atmosferică, viteza vântului, temperatura aerului, umiditatea solului și temperatura la diferite adâncimi, cantitatea de precipitații.
Mihaela Zaida, meteorolog și colaborator al acestei stații, ne spune că în vecinătate, sunt și utilaje vechi, ai căror indicatori trebuie măsurați manual, dar și aparate moderne care transmit în mod automat datele către centru. Însă așa sau altfel, observațiile meteorologice la această stație se efectuează neîncetat în ultimii 30 de ani. Și rezultatele nu sunt dintre cele mai îmbucurătoare.
Mihaela Zaida, meteorolog și colaborator al acestei stații, ne spune că în vecinătate, sunt și utilaje vechi, ai căror indicatori trebuie măsurați manual, dar și aparate moderne care transmit în mod automat datele către centru. Însă așa sau altfel, observațiile meteorologice la această stație se efectuează neîncetat în ultimii 30 de ani. Și rezultatele nu sunt dintre cele mai îmbucurătoare.
Mihaela Zaida
Meteorolog
„Din anul 1991 până în anul 2021, temperatura medie în Moldova a crescut cu 1,3°C. În anul 2019, s-a înregistrat un record: pentru prima dată în perioada observațiilor noastre, temperatura în timpul iernii a fost cu 4,5°C mai mare decât în anii precedenți. Atunci a fost o iarnă foarte caldă, fără zăpadă și alte precipitații. Chiar a fost greu de spus, când a început acest anotimp, pentru că, de obicei, iarna înseamnă 0°C. Iar o asemenea temperatură practic nu a fost”
Conform datelor meteorologilor, a fost afectată nu numai iarna tradițională moldovenească, dar și vara. În ultimii ani, prima jumătate a verii este tot mai des răcoroasă și cu precipitații abundente. Adesea, e vorba despre grindină și ploi torențiale, care provoacă inundații.
Sursă: Meteo.md
Mihaela Zaida
Meteorolog
„Vara, precipitațiile provoacă inundații. Iar toamna-iarna, dimpotrivă, lungi perioade de secetă. Acest lucru nu este normal pentru agricultura Moldovei. Fermierii suportă pierderi în ambele cazuri. Și acestea sunt consecințele schimbărilor climatice globale care ne influențează în mod direct”.
Omenirea – noii dinozauri?
Omenirea – noii dinozauri?
Iuliana Cantaragiu la COP 26. Foto: Ministerul Mediului
Acum, în toată lumea e cu 1,2°C mai cald decât în secolul XIX. Și aceasta este o consecință directă a activităților omului.
Utilizarea petrolului, gazelor naturale și a cărbunelui în case, în fabrici și în transport generează în permanență emisii de dioxid de carbon CO2 în atmosferă. Aceasta este o bombă cu cu acțiune relativ lentă.
La Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice COP26 de la Glasgow, care s-a desfășurat la începutul lunii noiembrie, au fost reconfirmate vechile obiective: evitarea creșterii temperaturii cu mai mult de 1,5°C până în anul 2050. La summit au participat peste 200 de țări, cel puțin 110 dintre ele fiind reprezentate de lideri. Moldova a fost reprezentată de ministrul mediului Iuliana Cantaragiu.
Tot mai adesea au loc fenomene naturale extreme, inclusiv incendii de vegetație din cauza secetei și inundații. Potrivit estimărilor experților, dacă Pământul va depăși pragul de temperatură indicat, unele regiuni vor înceta să mai fie locuite, terenurile agricole se vor transforma în deșert, iar ploile torențiale vor provoca și mai multe inundații.
Însă deocamdată, lumea se mișcă vertiginos spre alte cifre: dacă emisiile de CO2 în atmosferă nu se vor reduce brusc, temperatura medie va crește până la sfârșitul secolului cu 2,4°C. În acest caz, regiunea europeană riscă un șir de inundații și secete.
Anume de aceea unii propun să se renunțe chiar de azi la termenul „schimbarea climei”, iar ceea ce se întâmplă să fie numit „criză climatică”.
Utilizarea petrolului, gazelor naturale și a cărbunelui în case, în fabrici și în transport generează în permanență emisii de dioxid de carbon CO2 în atmosferă. Aceasta este o bombă cu cu acțiune relativ lentă.
La Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice COP26 de la Glasgow, care s-a desfășurat la începutul lunii noiembrie, au fost reconfirmate vechile obiective: evitarea creșterii temperaturii cu mai mult de 1,5°C până în anul 2050. La summit au participat peste 200 de țări, cel puțin 110 dintre ele fiind reprezentate de lideri. Moldova a fost reprezentată de ministrul mediului Iuliana Cantaragiu.
Tot mai adesea au loc fenomene naturale extreme, inclusiv incendii de vegetație din cauza secetei și inundații. Potrivit estimărilor experților, dacă Pământul va depăși pragul de temperatură indicat, unele regiuni vor înceta să mai fie locuite, terenurile agricole se vor transforma în deșert, iar ploile torențiale vor provoca și mai multe inundații.
Însă deocamdată, lumea se mișcă vertiginos spre alte cifre: dacă emisiile de CO2 în atmosferă nu se vor reduce brusc, temperatura medie va crește până la sfârșitul secolului cu 2,4°C. În acest caz, regiunea europeană riscă un șir de inundații și secete.
Anume de aceea unii propun să se renunțe chiar de azi la termenul „schimbarea climei”, iar ceea ce se întâmplă să fie numit „criză climatică”.
Acum, în toată lumea e cu 1,2°C mai cald decât în secolul XIX. Și aceasta este o consecință directă a activităților omului.
Utilizarea petrolului, gazelor naturale și a cărbunelui în case, în fabrici și în transport generează în permanență emisii de dioxid de carbon CO2 în atmosferă. Aceasta este o bombă cu cu acțiune relativ lentă.
La Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice COP26 de la Glasgow, care s-a desfășurat la începutul lunii noiembrie, au fost reconfirmate vechile obiective: evitarea creșterii temperaturii cu mai mult de 1,5°C până în anul 2050. La summit au participat peste 200 de țări, cel puțin 110 dintre ele fiind reprezentate de lideri. Moldova a fost reprezentată de ministrul mediului Iuliana Cantaragiu.
Tot mai adesea au loc fenomene naturale extreme, inclusiv incendii de vegetație din cauza secetei și inundații. Potrivit estimărilor experților, dacă Pământul va depăși pragul de temperatură indicat, unele regiuni vor înceta să mai fie locuite, terenurile agricole se vor transforma în deșert, iar ploile torențiale vor provoca și mai multe inundații.
Însă deocamdată, lumea se mișcă vertiginos spre alte cifre: dacă emisiile de CO2 în atmosferă nu se vor reduce brusc, temperatura medie va crește până la sfârșitul secolului cu 2,4°C. În acest caz, regiunea europeană riscă un șir de inundații și secete.
Anume de aceea unii propun să se renunțe chiar de azi la termenul „schimbarea climei”, iar ceea ce se întâmplă să fie numit „criză climatică”.
Utilizarea petrolului, gazelor naturale și a cărbunelui în case, în fabrici și în transport generează în permanență emisii de dioxid de carbon CO2 în atmosferă. Aceasta este o bombă cu cu acțiune relativ lentă.
La Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice COP26 de la Glasgow, care s-a desfășurat la începutul lunii noiembrie, au fost reconfirmate vechile obiective: evitarea creșterii temperaturii cu mai mult de 1,5°C până în anul 2050. La summit au participat peste 200 de țări, cel puțin 110 dintre ele fiind reprezentate de lideri. Moldova a fost reprezentată de ministrul mediului Iuliana Cantaragiu.
Tot mai adesea au loc fenomene naturale extreme, inclusiv incendii de vegetație din cauza secetei și inundații. Potrivit estimărilor experților, dacă Pământul va depăși pragul de temperatură indicat, unele regiuni vor înceta să mai fie locuite, terenurile agricole se vor transforma în deșert, iar ploile torențiale vor provoca și mai multe inundații.
Însă deocamdată, lumea se mișcă vertiginos spre alte cifre: dacă emisiile de CO2 în atmosferă nu se vor reduce brusc, temperatura medie va crește până la sfârșitul secolului cu 2,4°C. În acest caz, regiunea europeană riscă un șir de inundații și secete.
Anume de aceea unii propun să se renunțe chiar de azi la termenul „schimbarea climei”, iar ceea ce se întâmplă să fie numit „criză climatică”.
Iuliana Cantaragiu la COP 26. Foto: Ministerul Mediului
Eugen Camenșcic
Activist de mediu, expert în eficiență energetică al Asociației Green City Lab
„Când vorbim despre schimbările climatice, conștiința percepe acest lucru în felul următor: clima s-a schimbat mereu. Doar că acum, schimbările se produc din cauza că în ultimii 200 de ani, omul distruge planeta prin activitățile sale. Și problema nu constă în faptul că noi o distrugem. Dinozaurii au dispărut și nu s-a întâmplat nimic grav, Pământul se dezvoltă în continuare. Aceasta este o problemă anume pentru noi. De noi depinde „intervalul nostru de timp”.
Dacă noi vom trece de punctul de neîntoarcere, clima nu va mai fi niciodată așa cum a fost. Omenirea a avut posibilitatea să se dezvolte grație unei clime stabile. Aceasta ne-a oferit oportunitatea să ne oprim pe loc, să ne dezvoltăm cultura. Dacă noi vom depăși pragul acestor 1,5 grade Celsius, temperatura se va schimba rapid și brusc. Astăzi +31°C, mâine -15°C. Noi nu trebuie să alunecăm spre această zonă instabilă”.
Dacă noi vom trece de punctul de neîntoarcere, clima nu va mai fi niciodată așa cum a fost. Omenirea a avut posibilitatea să se dezvolte grație unei clime stabile. Aceasta ne-a oferit oportunitatea să ne oprim pe loc, să ne dezvoltăm cultura. Dacă noi vom depăși pragul acestor 1,5 grade Celsius, temperatura se va schimba rapid și brusc. Astăzi +31°C, mâine -15°C. Noi nu trebuie să alunecăm spre această zonă instabilă”.
Moldova este un poluant?
Moldova este un poluant?
Moldova este departe de topul țărilor care produc cele mai multe emisii de gaze cu efect de seră în atmosferă. Potrivit statisticii Băncii Mondiale pentru anul 2018, Moldova se situează abia pe locul 112 după volumul de emisii. Iar potrivit datelor Ministerului Mediului, din anul 1990, emisiile de CO2 în Moldova s-au redus brusc cu 68%, rămânând aproximativ la același nivel pe durata întregii istorii a independenței.
Ucraina, de exemplu, este pe locul 36 în lume după volumul de emisii, iar România – pe locul 51.
Ucraina, de exemplu, este pe locul 36 în lume după volumul de emisii, iar România – pe locul 51.
Mihaela Zaida
Meteorolog
„Spre deosebire de vecinii noștri, noi avem emisii reduse de gaze, pentru că nu avem fabrici și uzine. La noi, sursa principală de poluare o constituie automobilele. Mai ales din cauza că noi avem multe automobile vechi, importul cărora nu este interzis de lege”.
Sursă: ClimateWatch
Așa cum s-a afirmat de mai multe ori și la summitul din Glasgow, Moldova face parte din categoria țărilor care nu contribuie prea mult la criza mondială, dar sunt capabile să-și agraveze propria situație dacă nu se vor adapta la noile realități.
Mihaela Zaida
Meteorolog
„Conform prognozelor, dacă în următorii 10 ani nu se va schimba tendința de creștere a temperaturii și de reducere a volumului de emisii, există pericolul că până în anul 2029, volumul producției agricole în Moldova se va reduce cu 25%. În acest caz, ar trebui să intervină tehnologiile. Însă agricultura noastră încă nu este pregătită: nu există nici măcar sisteme moderne de irigare”.
Potrivit afirmațiilor Mihaelei Zaida, grâul este acum cel mai afectat. Grâul trebuie să fie semănat toamna, dar precipitațiile din această perioadă sunt insuficiente. Semănăturile se fac cu întârziere, dar nici după aceasta, fermierii nu pot fi siguri că va fi stratul de zăpadă care va permite semănăturilor să se dezvolte.
Strugurii – tot mai puțini, dar vinul – tot mai tare
Strugurii – tot mai puțini, dar vinul – tot mai tare
Încălzirea treptată, dar stabilă afectează deja și o industrie semnificativă pentru Moldova – viticultura și vinificația. În ultimii patru ani, Oficiul Național al Viei și Vinului implementează proiectul „Struguri de Calitate” și urmărește impactul climei asupra creșterii strugurilor, pentru a ajuta fermierii cu recomandări. Prin țară au fost selectate 15 terenuri demonstrative dotate cu stații meteorologice locale.
Vladimir Corobca
Consultant al Oficiului Național al Viei și Vinului, doctor în agricultură
„Datele obișnuite pe termen lung au demonstrat o temperatură minimă de -26..-28°C, iar în ultimii ani, aceasta a fost de -8-18°C. Deocamdată, în acest caz nu există un efect negativ asupra viței de vie. La noi, mugurele rezistă la temperaturi de până la -18..-19°C. Acesta îngheață doar la o temperatură mult mai joasă.
La noi, temperaturile maxime sunt aproximativ la același nivel ca și mai devreme – +35-40°C. Dar ce s-a schimbat acum: în perioada de vară, temperaturile înalte se mențin prea mult, 50-60 de zile. Și aceasta, în apogeul confortului fizic pentru creșterea și dezvoltarea viței de vie. Plantele sunt supuse unui stres de apă critic. Aceasta înseamnă că creșterea și dezvoltarea întârzie, iar strugurii se coc incorect.
Perioada de vegetație a viței de vie a crescut și începe mai devreme – primăvara. Și aici, e o problemă: după aceasta, la noi au loc neapărat înghețuri târzii de primăvară – până la -2..-6°C. Astfel, putem suporta pierderi ale viței de vie de până la 100%”.
La noi, temperaturile maxime sunt aproximativ la același nivel ca și mai devreme – +35-40°C. Dar ce s-a schimbat acum: în perioada de vară, temperaturile înalte se mențin prea mult, 50-60 de zile. Și aceasta, în apogeul confortului fizic pentru creșterea și dezvoltarea viței de vie. Plantele sunt supuse unui stres de apă critic. Aceasta înseamnă că creșterea și dezvoltarea întârzie, iar strugurii se coc incorect.
Perioada de vegetație a viței de vie a crescut și începe mai devreme – primăvara. Și aici, e o problemă: după aceasta, la noi au loc neapărat înghețuri târzii de primăvară – până la -2..-6°C. Astfel, putem suporta pierderi ale viței de vie de până la 100%”.
Își spune cuvântul și insuficiența de precipitații. Toamna, solul din plantațiile de viță de vie este deosebit de dens din cauza secetelor și efectuarea lucrărilor este aproape imposibilă. În prezent, 20-30% din podgoriile Moldovei sunt situate în zone cu cantități insuficiente de precipitații. Acolo, nici chiar soiurile pentru vinuri nu pot supraviețui fără irigare artificială.
În multe regiuni, productivitatea este deja în descreștere. Scade și calitatea strugurilor. Vladimir Corobca menționează că, în funcție de an, cantitatea de suc în bobițe ar putea fi cu 20-30% mai mică decât era anterior. Acest lucru se răsfrânge și asupra prețului la strugurii pentru vinuri.
Excesul de soare și insuficiența de umiditate provoacă și probleme mai puțin evidente – noi boli ale plantelor, apariția unor dăunători care nu sunt specifici pentru țara noastră, dar și... creșterea concentrației de alcool în vin, care încetează să mai fie vin.
În multe regiuni, productivitatea este deja în descreștere. Scade și calitatea strugurilor. Vladimir Corobca menționează că, în funcție de an, cantitatea de suc în bobițe ar putea fi cu 20-30% mai mică decât era anterior. Acest lucru se răsfrânge și asupra prețului la strugurii pentru vinuri.
Excesul de soare și insuficiența de umiditate provoacă și probleme mai puțin evidente – noi boli ale plantelor, apariția unor dăunători care nu sunt specifici pentru țara noastră, dar și... creșterea concentrației de alcool în vin, care încetează să mai fie vin.
Vladimir Corobca
Consultant al Oficiului Național al Viei și Vinului, doctor în agricultură
„Tot mai adesea, strugurii se coc cu mult mai devreme, dar aceasta este o coacere precoce și necalitativă. În condițiile actualelor schimbări climatice, strugurii acumulează o cantitate mai mare de zahăr și vinurile obținute au o concentrație de alcool mai mare de 14%. Iar acest lucru depășește deja definiția vinului”.
Adaptează-te sau mori?
Adaptează-te sau mori?
Experții afirmă că acum, în Moldova este timpul potrivit ca să avem grijă de noi. Este printre țările cele mai vulnerabile la schimbările climatice. Inclusiv din cauza nivelului de dezvoltare economică.
Valeriu Prohnițchi
Director de programe la Centrul Analitic Independent Expert-Grup
„Există șocuri primare provocate de schimbările climatice – este afectată agricultura. Dar există și cele secundare, și terțe. Când este afectată agricultura – suferă cei care se ocupă de ea, scade cererea de alte servicii și mărfuri. Totul este interdependent”.
Adaptarea și atitudinea grijulie față de resursele proprii sunt condițiile pentru supraviețuirea Moldovei în noile realități.
Eugen Camenșcic
Activist de mediu, expert în eficiență energetică al Asociației Green City Lab
„Noi suntem una dintre cele mai vulnerabile țări ale Europei la schimbările climatice. Acest lucru este influențat de diferiți factori. Inclusiv de nivelul dependenței oamenilor de agricultură, de nivelul bunăstării. Se consideră că o persoană bogată dispune de resurse pentru a face cumva față schimbărilor climatice. S-a mutat spre nord dacă e cald, și-a construit o casă nouă dacă cea veche a fost inundată. Noi nu avem aceste resurse. Imaginați-vă, anul trecut a fost cea mai puternică secetă din ultimii câțiva ani. Dar dacă această situație se va repeta în fiecare an?
Noi ne-am pomenit în această capcană. Vorbim puțin despre schimbările climatice, pentru că s-ar părea că nu avem nicio atribuție în acest sens. Pe de altă parte, criza climatică ne bate deja cu bâta peste cap, iar noi parcă nici nu am observa. SUA, China și Rusia – da, trebuie să reducă emisiile de dioxid de carbon. Iar noi trebuie să facem tot posibilul pentru a ne adapta”.
Noi ne-am pomenit în această capcană. Vorbim puțin despre schimbările climatice, pentru că s-ar părea că nu avem nicio atribuție în acest sens. Pe de altă parte, criza climatică ne bate deja cu bâta peste cap, iar noi parcă nici nu am observa. SUA, China și Rusia – da, trebuie să reducă emisiile de dioxid de carbon. Iar noi trebuie să facem tot posibilul pentru a ne adapta”.
Ce ar trebui să facem chiar azi?
Ce ar trebui să facem chiar azi?
La summitul mondial din Glasgow s-a menționat de nenumărate ori: cele mai sărace țări vor suferi (și deja suferă) cel mai mult din cauza schimbărilor climatice. Spre deosebire de principalele țări poluante, acestea nu au resurse pentru a se adapta rapid. Dar cu atât mai mult, aceste țări ar trebui să se gândească la problema dată cât mai devreme posibil. Moldova face parte din categoria acestor țări.
După summit, Ministerul Mediului a anunțat deja că Moldova va putea să reducă, în mod independent, emisiile de CO2 în atmosferă cu încă 2%, dar pentru un plan „mai ambițios”, țara noastră are nevoie de investiții mari și de sponsorizări. Conform calculelor funcționarilor, pentru ca emisiile să se reducă cu 88% din anul 1990, țara noastră va avea nevoie de 2,6 miliarde de dolari sau câte 260 milioane de dolari în fiecare an până în anul 2030.
După summit, Ministerul Mediului a anunțat deja că Moldova va putea să reducă, în mod independent, emisiile de CO2 în atmosferă cu încă 2%, dar pentru un plan „mai ambițios”, țara noastră are nevoie de investiții mari și de sponsorizări. Conform calculelor funcționarilor, pentru ca emisiile să se reducă cu 88% din anul 1990, țara noastră va avea nevoie de 2,6 miliarde de dolari sau câte 260 milioane de dolari în fiecare an până în anul 2030.
Ministerul intenționează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră prin:
Creșterea suprafețelor de păduri
Implementarea unor tehnologii eficiente ale managementului deșeurilor
Trecerea la economia verde
Creșterea eficienței energetice
Promovarea conservării solurilor
Promovarea unui consum rațional de apă
Demnitarii promit că vor adopta documente strategice grandioase. În special, Planul național de adaptare (2021-2030), Programul de reducere a emisiilor de gaze până în anul 2030.
Ilia Trombițchi
Ecologist, directorul organizației de mediu „Eco-Tiras”
„În anul 2014, în Moldova a fost aprobat un plan important de adaptare a țării la schimbările climatice până în anul 2020, dar, prin nerespectarea acestuia, este clar deja că până acum, conducerea țării a tratat problema adaptării la climă prin neglijență. De exemplu, împădurirea teritoriului s-a majorat, timp de opt ani, cu 0,1%. Dar s-a planificat de 40 de ori mai mult. E clar că toate acestea se bazează pe numeroși factori și că fără asistență internațională, nu vom face față, dar chiar și cu aceasta, va fi dificil să realizăm asemenea obiective”.
Cu toate acestea, NM a solicitat opiniile câtorva experți din diferite domenii, ce ar trebui să facă Moldova mai întâi de toate pentru a supraviețui, la ce s-ar putea aștepta cetățenii și ce ar trebui să ceară de la guvern.
1
Încălzirea ar trebui să devină „inteligentă”
Dată fiind criza gazelor naturale și scumpirea bruscă a gazelor naturale, în Moldova au început să vorbească mai mult despre sursele alternative de energie și eficiență energetică. Experții cu care NM a reușit să discute consideră că se pot face încă multe lucruri în această direcție, dar ce-i mai important și evident – să clarificăm problema încălzirii centralizate.
Încălzire centralizată există la Chișinău, Bălți, Comrat, Ungheni și Glodeni. Însă 90% din energia termică este consumată la Chișinău. Compania „Termoelectrica” din capitală furnizează căldură în 2845 de blocuri de locuit și în câteva sute de instituții și oficii.
Încălzire centralizată există la Chișinău, Bălți, Comrat, Ungheni și Glodeni. Însă 90% din energia termică este consumată la Chișinău. Compania „Termoelectrica” din capitală furnizează căldură în 2845 de blocuri de locuit și în câteva sute de instituții și oficii.
Sergiu Togilat
Expert în energetică, ex-consilier prezidențial
„Cred că încălzirea centralizată este direcția primordială. Calitatea acesteia este foarte scăzută: oamenii nu pot regla temperatura în locuințele lor. Unii de la etajele superioare stau cu geamurile deschise, iar cei de la primele etaje îngheață. La „Termoelectrica” și la CET Nord au fost deja proiecte-pilot de modernizare a sistemelor în blocuri și de instalații orizontale de distribuție a căldurii. Consumul de energie termică se reduce cu 30-35%. Acest lucru ar trebui să se facă în primul rând în Chișinău și Bălți”.
Foto: termoelectrica.md
Proiectele-pilot ale „Termoelectrica” presupuneau instalarea unor puncte termice individuale în blocuri și implementarea distribuției orizontale a căldurii. Datorită punctului termic, apa se încălzește în casă, iar în robinet este fierbinte imediat. Temperatura în sistemul comun se reglează în mod automat, indiferent de temperatura din exterioruș și din interiorul locuinței. Grație distribuției orizontale a căldurii, conceptul „începutul sezonului de încălzire” ar putea să dispară complet. Distribuția orizontală presupune faptul că fiecare poate regla de sine stătător temperatura în locuința proprie, în orice anotimp al anului și achitarea facturii în baza contorului propriu.
Sergiu Tofilat consideră că dacă blocurile de locuit ar fi izolate termic, împreună cu un astfel de sistem, cheltuielile pentru căldură și, respectiv, consumul de gaze naturale se vor reduce cu 50-60%.
Sergiu Tofilat consideră că dacă blocurile de locuit ar fi izolate termic, împreună cu un astfel de sistem, cheltuielile pentru căldură și, respectiv, consumul de gaze naturale se vor reduce cu 50-60%.
Sergiu Tofilat
Expert în energetică, ex-consilier prezidențial
„Bugetul investițiilor pentru un apartament ar putea constitui de la 500 de euro până la 1000 de euro, în funcție de bloc. Deci, investind aceiași 500 de euro, eu, în calitate de consumator, încep să plătesc mai puțin și, cu timpul, investițiile „dau roade”. Însă finanțarea pentru aceste scopuri s-ar putea obține și prin intermediul granturilor, pentru că acest lucru va permite un consum mai mic de gaze naturale și reducerea emisiilor de CO2.
Pentru a efectua distribuția orizontală a căldurii, este necesar acordul tuturor locatarilor, dar nu toți au posibilitatea să plătească. Noi avem nevoie de granturi pentru a oferi pensionarilor și celor nevoiași posibilitatea de a participa la aceste proiecte”.
Pentru a efectua distribuția orizontală a căldurii, este necesar acordul tuturor locatarilor, dar nu toți au posibilitatea să plătească. Noi avem nevoie de granturi pentru a oferi pensionarilor și celor nevoiași posibilitatea de a participa la aceste proiecte”.
Cei de la compania „Termoelectrica” au comunicat pentru NM că acum, grație proiectelor-pilot, sistemele de încălzire cu distribuție orizontală a căldurii funcționează deja în 57 de blocuri locative din Chișinău. Deocamdată, locatarii nu au trebuit să plătească pentru aceasta.
Punctele termice individuale sunt instalate în 483 de blocuri și în 196 de instituții. Cele mai multe instalații sunt din contul granturilor. La achitarea costului deplin, instalarea unui astfel de punct va costa locatarii 350-400 mii de lei, au precizat cei de la „Termoelectrica”. Până acum, „Termoelectrica” a investit în astfel de proiecte 262 milioane de lei.
Punctele termice individuale sunt instalate în 483 de blocuri și în 196 de instituții. Cele mai multe instalații sunt din contul granturilor. La achitarea costului deplin, instalarea unui astfel de punct va costa locatarii 350-400 mii de lei, au precizat cei de la „Termoelectrica”. Până acum, „Termoelectrica” a investit în astfel de proiecte 262 milioane de lei.
Eugen Camenșcic
Activist de mediu, expert în eficiență energetică al Asociației Green City Lab
„Distribuția orizontală a căldurii este un proiect complex, care necesită acordul întregului bloc. Ar trebui să se comunice mult cu oamenii, să li se explice, de ce este necesar acest lucru și de ce ei trebuie să sacrifice puțin din reparațiile efectuate recent. Dar chiar și instalarea punctului termic – iar aceasta e cu mult mai simplu – se răscumpără. Mai ales cu noile noastre prețuri la gazele naturale”.
Eugen Camenșcic chiar propune să fie schimbată tonalitatea în discuțiile despre adaptarea la schimbările climatice cu una pozitivă și să înceapă discuțiile despre aceasta ca despre o oportunitate de economisire, dar de creare a noilor locuri de muncă în energetică.
Eugen Camenșcic
Activist de mediu, expert în eficiență energetică al Asociației Green City Lab
„Eficiența energetică oferă oportunități enorme. Investiții de un milion de euro în eficiență energetică creează 17 locuri de muncă. Și acestea sunt niște resurse care se vor răscumpăra 100% peste 10 ani. Iar 10 ani zboară rapid. Noi putem să rămânem acolo unde suntem, pentru că ne este frică de ceva. Dar prea mult ne gândim doar pentru 2-3 ani înainte. Ne-am rugat mult pentru gaze naturale ieftine, de exemplu, iar acum ce-i de făcut? Dar soluțiile sunt multe”.
2
Agricultorii ar trebui să nu mai are
Moldova este unul dintre liderii mondiali în ceea ce privește ponderea suprafeței țării destinate terenurilor agricole. Potrivit datelor Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO), peste 75% din teritoriul țării noastre sunt terenuri agricole, iar aproximativ 58% din suprafața Moldovei sunt arate. În același timp, aratul tradițional al terenurilor provoacă eroziunea și ventilarea solului și reține slab umiditatea. Iar pe timp de secetă, acest lucru este deosebit de periculos.
Valeriu Prohnițchi
Director de programe la Centrul Analitic Independent Expert-Grup
„Există o tehnologie mult mai ieftină decât aratul terenurilor pe care fermierii ar putea s-o utilizeze – „no till”, sistem de tratare zero a solului. Această tehnologie presupune că pământul nu este arat, rămâne neatins, ci doar se acoperă cu un strat de plante zdrobite (mulcire – NM), pentru ca umiditatea să rămână în sol. Fermierii din Moldova nu prea au încredere în această tehnologie, dar ea a fost testată peste tot”.
Fermierii din Moldova vor trebui să investească și în alte tehnologii moderne. De exemplu, în sistemul de irigare, ca să depindă cât mai puțin de cantitatea de precipitații. Însă anume fermierii cer practic în fiecare an și obțin compensații din partea statului din cauza pierderilor provocate de condițiile climaterice. Economistul Valeriu Prohnițchi consideră că această chestiune este parțial etică: din cauza schimbărilor climatice au de suferit numeroase ramuri și nu este atât de clar, cui ar trebui să se acorde compensații.
Valeriu Prohnițchi
Director de programe la Centrul Analitic Independent Expert-Grup
„Chiar și pensionarii, care sunt predispuși la anumite boli, suferă din cauza schimbărilor climatice. În principiu, noi trăim într-o țară destul de săracă. Nimeni nu aruncă bani din elicopter. Cineva trebuie să lucreze ca să plătească impozite și din acestea să fie alocate subvenții acelorași fermieri. Însă adaptarea la schimbările climatice este o problemă comună.
Gospodăriilor le revine propria parte a responsabilității – să consume energie mult mai eficient, să utilizeze mai puțină apă pentru irigarea florilor pe timp de secetă și să lase apa pentru irigarea unor culturi mult mai importante. Bineînțeles, sunt necesare dotări. Dar oricum, adaptarea este responsabilitatea fiecăruia, iar agricultura este o afacere și ar trebui să se conștientizeze riscurile ce țin de acest domeniu”.
Gospodăriilor le revine propria parte a responsabilității – să consume energie mult mai eficient, să utilizeze mai puțină apă pentru irigarea florilor pe timp de secetă și să lase apa pentru irigarea unor culturi mult mai importante. Bineînțeles, sunt necesare dotări. Dar oricum, adaptarea este responsabilitatea fiecăruia, iar agricultura este o afacere și ar trebui să se conștientizeze riscurile ce țin de acest domeniu”.
3
Plantațiile de viță de vie s-ar putea muta la nord
Vladimir Corobca, doctor în agricultură, a menționat că plantațiilor de viță de vie existente le va fi dificil să se adapteze la noile condiții: este important ca lângă acestea să fie surse de apă pentru irigarea artificială. Acum, acest lucru este necesar chiar și pentru soiurile tehnice. Pentru plantațiile noi este elaborată deja o listă întreagă de recomandări. Din cauza schimbărilor climatice, viticultura Moldovei s-ar putea „muta” la nord.
Vladimir Corobca
Consultant al Oficiului Național al Viei și Vinului, doctor în agricultură
„Anterior, noi am spus că nu putem planta mai la nord de Orhei. Acum clima s-a schimbat, noi avem posibilitatea să ne mișcăm geografic „în sus”. De asemenea, anterior, era o normă clară – să nu se planteze mai sus de 300 de metri. Dar acum există deja gospodării și la 330 de metri și se obține un rezultat foarte bun. Această normă ar trebui să fie eliminată.
Acum, și îmbinarea soiurilor ar trebui să fie selectată corect. Există soiuri care, evolutiv, sunt mult mai rezistente la secetă și intră mai târziu în sezonul de vegetație.
În toate regiunile plantațiile noi ar trebui să fie create doar în apropiere de surse de apă pentru irigare. Dar acest lucru este, desigur, costisitor din punctul de vedere al investițiilor capitale”.
Acum, și îmbinarea soiurilor ar trebui să fie selectată corect. Există soiuri care, evolutiv, sunt mult mai rezistente la secetă și intră mai târziu în sezonul de vegetație.
În toate regiunile plantațiile noi ar trebui să fie create doar în apropiere de surse de apă pentru irigare. Dar acest lucru este, desigur, costisitor din punctul de vedere al investițiilor capitale”.
Și în acest caz, banii rămân o problemă gravă. Aproape 80% din vinurile moldovenești se produc pentru export, iar acestora le-ar putea fi dificil să concureze pe piața internațională din cauza lipsei de susținere și a cheltuielilor mari pentru plantarea noilor podgorii adaptate la schimbările climatice. Densitatea minimă de plantare a viței de vie este de 3300 de butași la un hectar. Din experiența Oficiului, plantarea unui hectar va costa astăzi 7-8 mii de euro. Sistemul de suport va costa încă aproximativ 7-8 mii de euro.
Vladimir Corobca
Consultant al Oficiului Național al Viei și Vinului, doctor în agricultură
„În primii patru ani, noi nu obținem recolte, ci doar cheltuim. Investițiile capitale pentru plantarea unui hectar de viță de vie cu un sistem modern de suport – iar aceasta înseamnă 4-5 etaje de sârme, spaliere zincate de capăt pentru vie, sârmă din inox – vor costa aproximativ 19-20 mii de euro. Și aceasta, doar pentru crearea unui hectar de viță de vie și susținerea acestuia până la fructificare în cel de-al cincilea an.
[...] Cred că peste câțiva ani, noi vom avea costuri comparabile cu cele europene. Însă problema constă în faptul că în țările UE sunt alte subvenții. În România e vorba de aproximativ 14 mii de euro și fermierul trebuie să investească aproximativ 4-5 mii de euro. Însă la noi, subvențiile constituie 2 mii de euro. De aceea pe una și aceeași piață, noi suntem necompetitivi din cauza prețurilor. E bine că în ultimii ani, vinificatorii noștri sunt la același nivel cu alte țări în ce privește calitatea”.
[...] Cred că peste câțiva ani, noi vom avea costuri comparabile cu cele europene. Însă problema constă în faptul că în țările UE sunt alte subvenții. În România e vorba de aproximativ 14 mii de euro și fermierul trebuie să investească aproximativ 4-5 mii de euro. Însă la noi, subvențiile constituie 2 mii de euro. De aceea pe una și aceeași piață, noi suntem necompetitivi din cauza prețurilor. E bine că în ultimii ani, vinificatorii noștri sunt la același nivel cu alte țări în ce privește calitatea”.
4
Nistrul trebuie înverzit
Situația Nistrului continuă să depindă și de condițiile climatice, și de activitatea Complexului hidroenergetic de pe Nistru. În rapoartele cercetătorilor din partea ucraineană se confirmă faptul că din momentul în care complexul a fost dat în exploatare, rezervele de pește comercial din Nistru pe teritoriul Moldovei s-au redus de 26 de ori. Oamenii de știință din Moldova consideră că regimul hidrologic al râului este încălcat deja.
Elena Zubcov
membru al Academiei de Științe a Moldovei, doctor în biologie
„Particularitățile climatice în baza exemplului anului 2020: fluctuații vizibile spontane de la o perioadă îndelungateă de secetă de iarnă-primăvară în lunile februarie – aprilie până la ploi abundente și inundații (sfârșitul lunii mai – luna iulie), secetă îndelungată cu temperaturi înalte în linile iulie – octombrie și ploi în luna octombrie.
Micșorarea teritoriului și nerespectarea normelor zonelor de protecție a apelor, tăierile fără precedent de păduri în tot bazinul, baraje chiar pe albia râului și extinderea utilizării resurselor de apă în scopuri energetice au distrus practic regimul hidrologic și au agravat procesele de funcționare a Nistrului”.
*Din raportul prezentat la ședința Comisiei Nistrene moldo-ucrainene din 28-29 octombrie 2021
Micșorarea teritoriului și nerespectarea normelor zonelor de protecție a apelor, tăierile fără precedent de păduri în tot bazinul, baraje chiar pe albia râului și extinderea utilizării resurselor de apă în scopuri energetice au distrus practic regimul hidrologic și au agravat procesele de funcționare a Nistrului”.
*Din raportul prezentat la ședința Comisiei Nistrene moldo-ucrainene din 28-29 octombrie 2021
Ecologistul Ilia Trombițchi consideră că în primul rând, este necesară abordarea problemei privind creșterea nivelului de împădurire a teritoriului bazinului hidrografic. Dar și în acest caz, va fi necesară o strânsă colaborare dintre Ucraina și Moldova.
Ilia Trombițchi
Ecologist, directorul organizației de mediu „Eco-Tiras”
„Cantitatea de precipitații în cursul superior al bazinului râului Nistru pe teritoriul Ucrainei aproape că nu se va schimba, dar la noi va scădea și mai mult. Vor apărea probleme privind redistribuirea precipitațiilor între Nistrul superior și cel inferior.
[...] Măsuri active pentru adaptare ar trebui să se ia chiar astăzi. Trebuie să fie majorat nivelul de împădurire a întregului teritoriu al bazinului Nistru: acest lucru va permite păstrarea apei și o mai bună distribuție a acesteia pe parcursul anului. Recent, a fost elaborat și aprobat la nivel transfrontalier un program strategic de acțiuni pentru Nistru până în anul 2035. Însă Ucraina n-a acceptat punctul ce prevede creșterea nivelului de împădurire a întregului teritoriu al bazinului. Iar cantitatea de apă în Nistru este influențată cel mai mult anume de Ucraina. De aceea și interacțiunea țărilor va avea rolul său în acest cazi”.
[...] Măsuri active pentru adaptare ar trebui să se ia chiar astăzi. Trebuie să fie majorat nivelul de împădurire a întregului teritoriu al bazinului Nistru: acest lucru va permite păstrarea apei și o mai bună distribuție a acesteia pe parcursul anului. Recent, a fost elaborat și aprobat la nivel transfrontalier un program strategic de acțiuni pentru Nistru până în anul 2035. Însă Ucraina n-a acceptat punctul ce prevede creșterea nivelului de împădurire a întregului teritoriu al bazinului. Iar cantitatea de apă în Nistru este influențată cel mai mult anume de Ucraina. De aceea și interacțiunea țărilor va avea rolul său în acest cazi”.
Menționăm că potrivit datelor Institutului pentru Resurse Mondiale, Moldova este acum printre liderii țărilor cu un risc sporit de secetă.
„Atenuarea impactului schimbărilor climatice asupra bazinului râului Nistru este un obiectiv imposibil fără un plan important de creștere a nivelului de împădurire. Conservarea resurselor acvatice, prevenirea inundațiilor și atenuarea efectelor secetelor este imposibilă și fără încetarea tăierilor masive de păduri în Carpații ucraineni. Peste 80 la sută din suprafața apelor Nistrului se formează în partea ucraineană a râului. [...] Efectul tăierilor masive de pădure în această țară a devenit evident recent, datorită inundațiilor masive din primăvara-vara anului 2020, care au afectat mai multe teritorii din Vestul Ucrainei”.
Din studiul lui Ion Efros, expert în domeniul energeticii, mediului și riscurilor climatice
În prezent, Moldova și Ucraina preconizează să expedieze o scrisoare comună președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Până la sfârșitul lunii noiembrie, părțile trebuie să convină în privința conținutului scrisorii. Cele două țări intenționează să solicite asistență financiară. Inițial, era vorba despre sprijin în studierea situației Nistrului și impactul Complexului hidroelectric asupra râului, însă partea ucraineană insistă acum asupra faptului că banii sunt necesari pentru sprijin în elaborarea unui program strategic de acțiuni pe râul Nistru. Acest lucru a fost indicat deja de ecologistul Ion Efros din Moldova. În opinia sa, însuși programul necesită modificări importante, dar nu trebuie sustrasă atenția de la rolul centralelor hidroelectrice de pe Nistru.
„Atenuarea impactului schimbărilor climatice asupra bazinului râului Nistru este un obiectiv imposibil fără un plan important de creștere a nivelului de împădurire. Conservarea resurselor acvatice, prevenirea inundațiilor și atenuarea efectelor secetelor este imposibilă și fără încetarea tăierilor masive de păduri în Carpații ucraineni. Peste 80 la sută din suprafața apelor Nistrului se formează în partea ucraineană a râului. [...] Efectul tăierilor masive de pădure în această țară a devenit evident recent, datorită inundațiilor masive din primăvara-vara anului 2020, care au afectat mai multe teritorii din Vestul Ucrainei”.
Din studiul lui Ion Efros, expert în domeniul energeticii, mediului și riscurilor climatice
În prezent, Moldova și Ucraina preconizează să expedieze o scrisoare comună președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Până la sfârșitul lunii noiembrie, părțile trebuie să convină în privința conținutului scrisorii. Cele două țări intenționează să solicite asistență financiară. Inițial, era vorba despre sprijin în studierea situației Nistrului și impactul Complexului hidroelectric asupra râului, însă partea ucraineană insistă acum asupra faptului că banii sunt necesari pentru sprijin în elaborarea unui program strategic de acțiuni pe râul Nistru. Acest lucru a fost indicat deja de ecologistul Ion Efros din Moldova. În opinia sa, însuși programul necesită modificări importante, dar nu trebuie sustrasă atenția de la rolul centralelor hidroelectrice de pe Nistru.
Ion Efros
Expert în domeniul energeticii, mediului și riscurilor climatice
„Problema Nistrului ar trebui să devină una internațională. [...] Limitarea la relații bilaterale deschide o fereastră pentru niște înțelegeri tenebre (așa cum s-a întâmplat în ultimii ani)”.
5
Terenurile arate ar trebui să fie înlocuite de păduri?
În Moldova, doar 11,4% din teritoriu sunt acoperite de păduri. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, aceasta este cifra maximă pentru ultimii 10 ani. În același timp, pădurea este deosebit de importantă în condițiile schimbărilor climatice, în special, în condiții de secetă: arborii contribuie la conservarea umidității.
Iuliana Cantaragiu, ministrul mediului din Moldova, a confirmat la summitul COP26 că Moldova aderă la Declarația de la Glasgow privind pădurile și exploatarea terenurilor. Potrivit precizărilor ONU, 110 țări semnatare și-au reafirmat angajamentul de a conserva, proteja și restabili pădurile și alte ecosisteme, dar și de a stopa tăierile de pădure până în anul 2030.
Iuliana Cantaragiu, ministrul mediului din Moldova, a confirmat la summitul COP26 că Moldova aderă la Declarația de la Glasgow privind pădurile și exploatarea terenurilor. Potrivit precizărilor ONU, 110 țări semnatare și-au reafirmat angajamentul de a conserva, proteja și restabili pădurile și alte ecosisteme, dar și de a stopa tăierile de pădure până în anul 2030.
“
„Programul de creștere a suprafeței pădurilor va aduce beneficii cetățenilor datorită creării locurilor de muncă în localitățile rurale, va contribui la sporirea productivității agricole și la diminuarea eroziunii solului, va atenua impactul schimbărilor climatice la nivel local, va contribui la curățarea aerului și la protecția apelor”.
Ecologistul Ilia Trombițchi este sigur că plantarea pădurilor va contribui la îmbunătățirea regimului hidrologic din țară. În opinia sa, zonele verzi trebuie să fie extinse și în orașe, și în localitățile rurale. Dar în mod special – în zona râului Nistru.
În prezent, în Moldova se plantează anual aproximativ 1 mie de hectare de pădure. Însă în luna iulie curent, președintele Maia Sandu a propus chiar la prima ședință a noului guvern un plan mult mai ambițios: în 10 ani, să fie plantate 100 mii de hectare, majorând astfel de 10 ori volumul plantațiilor anuale.
Însă la 19 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă extinse, Sandu a precizat că „totul s-a dovedit a fi mai dificil” și că e nevoie de o colaborare cu autoritățile locale ca să fie „identificate teritorii” pentru plantații. Planul a fost amânat pentru anul viitor.
În prezent, în Moldova se plantează anual aproximativ 1 mie de hectare de pădure. Însă în luna iulie curent, președintele Maia Sandu a propus chiar la prima ședință a noului guvern un plan mult mai ambițios: în 10 ani, să fie plantate 100 mii de hectare, majorând astfel de 10 ori volumul plantațiilor anuale.
Însă la 19 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă extinse, Sandu a precizat că „totul s-a dovedit a fi mai dificil” și că e nevoie de o colaborare cu autoritățile locale ca să fie „identificate teritorii” pentru plantații. Planul a fost amânat pentru anul viitor.
Ilia Trombițchi
Ecologist, directorul organizației de mediu „Eco-Tiras”
„Chiar și în perioada sovietică, în cei mai de succes ani în acest sens – în a doua jumătate a anilor 70 – se plantau maximum 10 mii de hectare pe an. De asemenea, succesul poate fi obținut doar atunci când plantarea arborilor pe terenurile agricole va fi încurajată la nivel guvernamental. În țara noastră nu se vor găsi așa de simplu 100 mii de hectare pentru pădure. Deocamdată, eu nu am observat în planurile ministerului că ar pretinde la terenurile agricole”.
Cu toate acestea, în proiectul bugetului de stat pentru anul 2022 sunt prevăzute deja 23,5 milioane de lei pentru extinderea suprafețelor de păduri.
În Moldova, braconierii – mari și mici – continuă să taie pădurile. Unii experți consideră că această problemă nu poate fi soluționată prin „combaterea corupției”: trebuie să se acorde sprijin în satisfacerea cererii de energie termică ieftină în zonele rurale.
În Moldova, braconierii – mari și mici – continuă să taie pădurile. Unii experți consideră că această problemă nu poate fi soluționată prin „combaterea corupției”: trebuie să se acorde sprijin în satisfacerea cererii de energie termică ieftină în zonele rurale.
Eugen Camenșcic
Activist de mediu, expert în eficiență energetică al Asociației Green City Lab
„Sobele cu lemne ar putea fi înlocuite cu cazane. Da, cazanul pe bază de biomasă este destul de costisitor. Dar băncile și guvernul ar putea să elaboreze programe de subvenționare a instalării cazanelor. Noi creștem eficiența de două sau chiar de trei ori. Eficiența unui cazan este de 75-85% în comparație cu cele 30% ale unei sobe. Noi vom reduce consumul de lemne de două ori, defrișările pădurilor se vor diminua.
Acum, noi putem organiza 10 campanii de plantare a pădurilor, dar dacă gazele naturale vor fi scumpe, oamenii vor începe să facă focul cu lemne. Dar de unde să le ia? Din pădure, desigur. Pădurile sunt tăiate nu pentru că oamenii sunt atât de răi, ci pentru că există cerere. Putem combate corupția timp de 200 de ani, dar trebuie soluționată esența problemei”.
Acum, noi putem organiza 10 campanii de plantare a pădurilor, dar dacă gazele naturale vor fi scumpe, oamenii vor începe să facă focul cu lemne. Dar de unde să le ia? Din pădure, desigur. Pădurile sunt tăiate nu pentru că oamenii sunt atât de răi, ci pentru că există cerere. Putem combate corupția timp de 200 de ani, dar trebuie soluționată esența problemei”.
P.S. Și ce am eu cu asta?
P.S. Și ce am eu cu asta?
Eugen Camenșcic
Activist de mediu, expert în eficiență energetică al Asociației Green City Lab
„Cu pași foarte mici, în țară pot fi lansate mecanisme enorme. Dar foarte multe depind de voința politică. Deocamdată, nu este prea popular să dorești anumite lucruri. De aceea, trebuie mai întâi ca fiecare să conștientizeze pentru sine – ce înseamnă criză climatică și cum aceasta se răsfrânge chiar acum asupra noastră și a copiilor noștri. Și să alegem și noi să vorbim despre aceasta.
Fermierii continuă să are pământul în mod conservator, pentru că nu știu că se poate și altfel. Depinde de nivelul de instruire. Dacă noi nu am înlocuit geamurile vechi – trebuie să găsim mijloace pentru a face acest lucru. Există posibilitatea de a instala în casa proprie un cazan pe bază de biomasă – acest lucru trebuie făcut. Dacă ai decis deja să cumperi un automobil (deși aceasta nu este o investiție durabilă), cumpără unul electric. Nu poți – ia un hibrid. Nu-l găsești – ia unul pe bază de gaze lichefiate de care oamenii se tem în mod nejustificat. Trebuie să renunți la motorină și la benzină necalitativă.
Și în toate acestea nu există nimic cosmic. După primii pași de acest gen, totul va progresa”.
Fermierii continuă să are pământul în mod conservator, pentru că nu știu că se poate și altfel. Depinde de nivelul de instruire. Dacă noi nu am înlocuit geamurile vechi – trebuie să găsim mijloace pentru a face acest lucru. Există posibilitatea de a instala în casa proprie un cazan pe bază de biomasă – acest lucru trebuie făcut. Dacă ai decis deja să cumperi un automobil (deși aceasta nu este o investiție durabilă), cumpără unul electric. Nu poți – ia un hibrid. Nu-l găsești – ia unul pe bază de gaze lichefiate de care oamenii se tem în mod nejustificat. Trebuie să renunți la motorină și la benzină necalitativă.
Și în toate acestea nu există nimic cosmic. După primii pași de acest gen, totul va progresa”.
În curând, pe site-ul NewsMaker, audiați un podcast despre schimbarea climei în Moldova.
Text, prezentare: Olga Gnatcova
Foto: Andrei Mardari / NewsMaker, Ecaterina Droban / NewsMaker
Cu susținerea Mediaseti
Foto: Andrei Mardari / NewsMaker, Ecaterina Droban / NewsMaker
Cu susținerea Mediaseti
Будь с нами
Digital Magic by NewsMaker IT Team