Andrei Mardari / NewsMaker

Cuplurile LGBT din Moldova ar putea beneficia de o formă legală de protecție, potrivit unei decizii istorice a CEDO

Republica Moldova ar putea fi obligată să își ajusteze legislația, astfel încât să instituie o formă legală de protecție a cuplurilor formate din persoane de același sex. Se întâmplă după Decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) în cazul Fedotova și alții contra Rusiei.

Toate statele semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex și să creeze un cadru legal care să protejeze traiul în comun al acestor cupluri.

„Cadru legal specific pentru cuplurile de acelaș sex – asta se cere și de la Republica Moldova! Odată cu înregistrarea relației, cuplul de acelaș sex va obține protecție pentru: dreptul de a lăsa moștenire / testament, dreptul de a consimți la servicii medicale (transfusie sânge, intervenții ce nu suferă amânare, donare de sânge etc.) pentru parterul (partenera), partajul averii, achiziția de bunuri, educația și creșterea copiior comuni, dreptul de custodie asupra copiilor în caz de deces a partenerului (partenerei) când e mamă / tată,  dreptul de a decide asupra chestiunilor ce țin de înmormântare și moștenirea averii și altele”, a precizat avocata Doina Ioana Străisteanu din Republica Moldova.

Cazul Fedotova și alții contra Rusiei

În cazul Fedotova și alții vs Rusia sunt implicate trei cupluri formate din persoane de același sex, cetățeni ruși. Ei au dat în judecată Rusia la CEDO, acuzând nerespectarea dreptului la viața privată și de familie și nerespectarea interdicției asupra discriminării. Totul, în contextul în care cuplurile au depus dosare de căsătorie la birouri din Moscova și Griazi, oraș din vestul Rusiei, dosare care au fost respinse.

Primul cuplu, format din Irina Fedotova și al Irina Shipitko, a depus actele în 2010, iar celelalte două, formate din Dmitriy Chunosov și Yaroslav Yevtushenko și, respectiv, Ilmira Shaykhraznova și Yelena Yakovleva au făcut solicitarea în 2014.

Este obligată Moldova să ajusteze legislația?

CEDO a stabilit astfel că țările membre ale Consiliului Europei trebuie să recunoască prin lege și să protejeze aceste familii, precizează Asociația ACCEPT din România. printr-un comunicat.

Republica Moldova este membră a Consiliului Europei din 1995. Semnată în 1950 de Consiliul Europei, CEDO este un tratat internațional care protejează drepturile omului și libertățile fundamentale în Europa. Toate cele 47 de țări care formează Consiliul Europei participă la convenție, 27 dintre acestea fiind și membre ale UE.

Partidul de guvernare nu a comentat deocamdată decizia CEDO și nu a precizat dacă se planifică ajustarea legislației.

Pe lista țărilor din Europa care momentan nu recunosc parteneriatul cuplurilor de același sex se mai regăsesc România, Polonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Bulgaria.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: