Andrei Mardari / NewsMaker

Cuplurile LGBT din Moldova ar putea beneficia de o formă legală de protecție, potrivit unei decizii istorice a CEDO

Republica Moldova ar putea fi obligată să își ajusteze legislația, astfel încât să instituie o formă legală de protecție a cuplurilor formate din persoane de același sex. Se întâmplă după Decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) în cazul Fedotova și alții contra Rusiei.

Toate statele semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex și să creeze un cadru legal care să protejeze traiul în comun al acestor cupluri.

„Cadru legal specific pentru cuplurile de acelaș sex – asta se cere și de la Republica Moldova! Odată cu înregistrarea relației, cuplul de acelaș sex va obține protecție pentru: dreptul de a lăsa moștenire / testament, dreptul de a consimți la servicii medicale (transfusie sânge, intervenții ce nu suferă amânare, donare de sânge etc.) pentru parterul (partenera), partajul averii, achiziția de bunuri, educația și creșterea copiior comuni, dreptul de custodie asupra copiilor în caz de deces a partenerului (partenerei) când e mamă / tată,  dreptul de a decide asupra chestiunilor ce țin de înmormântare și moștenirea averii și altele”, a precizat avocata Doina Ioana Străisteanu din Republica Moldova.

Cazul Fedotova și alții contra Rusiei

În cazul Fedotova și alții vs Rusia sunt implicate trei cupluri formate din persoane de același sex, cetățeni ruși. Ei au dat în judecată Rusia la CEDO, acuzând nerespectarea dreptului la viața privată și de familie și nerespectarea interdicției asupra discriminării. Totul, în contextul în care cuplurile au depus dosare de căsătorie la birouri din Moscova și Griazi, oraș din vestul Rusiei, dosare care au fost respinse.

Primul cuplu, format din Irina Fedotova și al Irina Shipitko, a depus actele în 2010, iar celelalte două, formate din Dmitriy Chunosov și Yaroslav Yevtushenko și, respectiv, Ilmira Shaykhraznova și Yelena Yakovleva au făcut solicitarea în 2014.

Este obligată Moldova să ajusteze legislația?

CEDO a stabilit astfel că țările membre ale Consiliului Europei trebuie să recunoască prin lege și să protejeze aceste familii, precizează Asociația ACCEPT din România. printr-un comunicat.

Republica Moldova este membră a Consiliului Europei din 1995. Semnată în 1950 de Consiliul Europei, CEDO este un tratat internațional care protejează drepturile omului și libertățile fundamentale în Europa. Toate cele 47 de țări care formează Consiliul Europei participă la convenție, 27 dintre acestea fiind și membre ale UE.

Partidul de guvernare nu a comentat deocamdată decizia CEDO și nu a precizat dacă se planifică ajustarea legislației.

Pe lista țărilor din Europa care momentan nu recunosc parteneriatul cuplurilor de același sex se mai regăsesc România, Polonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Bulgaria.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Mesaj către Trump, solicitare către guvernare și rugăciuni: la Comrat a avut loc un miting

Pe 25 ianuarie, la Comrat a avut loc un miting anti-guvernamental intitulat „În apărarea Găgăuziei”. La manifestație, care a început și s-a încheiat cu rugăciuni, au fost adresate mesaje către președintele SUA, Donald Trump, și către liderii mondial, iar la final s-a adoptat o rezoluție. În aceasta s-a cerut eliberarea bașcanei Evghenia Guțul, condamnată la 7 ani de închisoare după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „Șor”, precum și desființarea biroului Cancelariei de Stat din Comrat.

Printre mesajele de pe pancartele manifestanților au fost: „Bașcanul – vocea Găgăuziei”, „Libertate bașcanului! Evghenia, poporul se roagă pentru tine, ca să te întorci acasă!”, „Găgăuzia ortodoxă – pilonul Moldovei tradiționale”, „Cerem de la PAS să respecte legea privind statutul juridic special al Găgăuziei”, „Găgăuzia împotriva românizării”, „Președintelui Donald Trump și liderilor mondiali – opriți încălcarea suveranității Moldovei”.

„Vă cer tuturor: treziți-vă, dacă nu ne vom trezi, așa și vom adormi și dormind vom intra parcă în Europa, dar în România”, a declarat la manifestație consilierul Evgheniei Guțul, Mihail Vlah.

La protest au luat cuvânt mai mulți vorbitori. Unul dintre ei a afirmat că „împotriva Găgăuziei se desfășoară o politică de presiune, al cărei scop este să slăbească autonomia și să transforme instituțiile acesteia în formale”.

La final, participanții au adoptat o rezoluție. Potrivit Gagauznews, manifestanții au solicitat eliberarea imediată a Evgheniei Guțul; și-au exprimat „susținerea față de activitatea Comitetului Executiv și a Adunării Populare a Găgăuziei (APG) pentru organizarea alegerilor deputaților APG în conformitate cu Legea „Despre statutul juridic special al Găgăuziei””; au cerut „desființarea biroului Cancelariei de Stat din Comrat”; au făcut apel la publicul din Găgăuzia „să se solidarizeze în jurul Comitetului Executiv și al corpului de deputați”; au cerut „încetarea procedurii de retragere a Republicii Moldova din CSI”; și-au confirmat „loialitatea Găgăuziei față de voința exprimată a poporului găgăuz, exprimată la referendumul din 2 februarie 2014, privind dreptul la autodeterminare externă în cazul pierderii de către Republica Moldova a statutului de stat independent”.

Gagauznews
Gagauznews
Gagauznews

Amintim că bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pe 5 august 2025, după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „Șor”.

Între timp, în Găgăuzia se înregistrează un blocaj electoral. Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025. Pe 21 ianuarie 2026, când urma să înceapă înaintarea candidaților pentru alegerile programate pentru data de 22 martie, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a anunțat suspendarea procedurii. Decizia a venit după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat hotărârile privind constituirea organului electoral, în urma unei contestații depuse de Cancelaria de Stat. În Codul electoral al R. Moldova, acest organ este denumit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei (CEC), în timp ce în hotărârile Adunării Populare apare ca Comisia Electorală Centrală. Drept urmare, hotărârile care vizau constituirea organului electoral au fost anulate, iar în lipsa unui organ electoral legal constituit, organizarea alegerilor nu este posibilă. NewsMaker a explicat într-o analiză separată blocajele apărute în procesul de organizare a alegerilor din Găgăuzia, influența exercitată de Ilan Șor și posibilele soluții pentru deblocarea situației.

Comentând blocajul din Găgăuzia, pe 22 ianuarie, președinta Maia Sandu a spus că autoritățile Republicii Moldova își doresc ca locuitorii regiunii „în mod liber, fără bani murdari și fără influență din afară, să-și aleagă oameni onești în funcție”. „În momentul în care cei care conduc autonomia ar fi oameni onești, și relația cu Chișinău ar fi mult, mult mai bună, și asta ar conduce la beneficii pentru toți locuitorii din autonomia Găgăuza”, a mai spus președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: