Andrei Mardari / NewsMaker

Cuplurile LGBT din Moldova ar putea beneficia de o formă legală de protecție, potrivit unei decizii istorice a CEDO

Republica Moldova ar putea fi obligată să își ajusteze legislația, astfel încât să instituie o formă legală de protecție a cuplurilor formate din persoane de același sex. Se întâmplă după Decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) în cazul Fedotova și alții contra Rusiei.

Toate statele semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex și să creeze un cadru legal care să protejeze traiul în comun al acestor cupluri.

„Cadru legal specific pentru cuplurile de acelaș sex – asta se cere și de la Republica Moldova! Odată cu înregistrarea relației, cuplul de acelaș sex va obține protecție pentru: dreptul de a lăsa moștenire / testament, dreptul de a consimți la servicii medicale (transfusie sânge, intervenții ce nu suferă amânare, donare de sânge etc.) pentru parterul (partenera), partajul averii, achiziția de bunuri, educația și creșterea copiior comuni, dreptul de custodie asupra copiilor în caz de deces a partenerului (partenerei) când e mamă / tată,  dreptul de a decide asupra chestiunilor ce țin de înmormântare și moștenirea averii și altele”, a precizat avocata Doina Ioana Străisteanu din Republica Moldova.

Cazul Fedotova și alții contra Rusiei

În cazul Fedotova și alții vs Rusia sunt implicate trei cupluri formate din persoane de același sex, cetățeni ruși. Ei au dat în judecată Rusia la CEDO, acuzând nerespectarea dreptului la viața privată și de familie și nerespectarea interdicției asupra discriminării. Totul, în contextul în care cuplurile au depus dosare de căsătorie la birouri din Moscova și Griazi, oraș din vestul Rusiei, dosare care au fost respinse.

Primul cuplu, format din Irina Fedotova și al Irina Shipitko, a depus actele în 2010, iar celelalte două, formate din Dmitriy Chunosov și Yaroslav Yevtushenko și, respectiv, Ilmira Shaykhraznova și Yelena Yakovleva au făcut solicitarea în 2014.

Este obligată Moldova să ajusteze legislația?

CEDO a stabilit astfel că țările membre ale Consiliului Europei trebuie să recunoască prin lege și să protejeze aceste familii, precizează Asociația ACCEPT din România. printr-un comunicat.

Republica Moldova este membră a Consiliului Europei din 1995. Semnată în 1950 de Consiliul Europei, CEDO este un tratat internațional care protejează drepturile omului și libertățile fundamentale în Europa. Toate cele 47 de țări care formează Consiliul Europei participă la convenție, 27 dintre acestea fiind și membre ale UE.

Partidul de guvernare nu a comentat deocamdată decizia CEDO și nu a precizat dacă se planifică ajustarea legislației.

Pe lista țărilor din Europa care momentan nu recunosc parteneriatul cuplurilor de același sex se mai regăsesc România, Polonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Bulgaria.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adriana Iacob / Shutterstock

Junghietu, după discuția în SUA cu compania care intenționează să preia activele Lukoil în Moldova: „Salutăm intenția”

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a avut o întrevedere cu reprezentantul Fondului de Investiții Carlyle Group, care urmează să preia activele Lukoil. Anunțul a fost de Ministerul Energiei. Potrivit ministrului, discuțiile s-au axat pe tranzacția de preluare a activelor Lukoil din străinătate și planurile de dezvoltare ulterioară a acestora. „Am reiterat poziția Guvernului prin care este salutată intenția companiei de a prelua în gestiune întregul business al LIG din regiune prin intermediul unei companii petroliere specializate”, a declarat oficialul moldovean.

Junghietu a anunțat că, în cadrul vizitei la Washington, a întrevederi cu managementul Băncii Mondiale și Carlyle Group, care urmează să preia activele Lukoil.

„Cu reprezentanții Grupului Băncii Mondiale am discutat despre progresele și provocările privind proiectele finanțate în Republica Moldova, Linia Independenței Energetice Vulcănești – Chișinău, Proiectul construcției de capacități de cogenerare de înaltă eficiență pe bază de motoare cu ardere internă pe gaz – 55MW, cât și despre opțiunile de finanțare și implementare a unei centrale de cogenerare noi pe gaz de 250MW (electric) și 180 MW (termic). Am reiterat importanța strategică a acestor proiecte, iar reprezentanții Băncii Mondiale au reconfirmat sprijinul și susținerea pentru a identifica cele mai optime și accesibile soluții pentru continuarea proiectelor”, a declarat ministrul.

Ministrul a spus că a avut o întrevedere și cu reprezentantul Fondului de Investiții Carlyle Group Inc., care gestionează global active în valoare de peste 400 de miliarde de dolari, având în portofoliu inclusiv active de petrol și gaze în Europa.

„Discuțiile s-au axat pe tranzacția de preluare de către Carlyle Group a activelor Lukoil International GmbH (LIG), și planurile de dezvoltare mai departe a activelor respective. Am reiterat poziția Guvernului Republicii Moldova prin care este salutată intenția companiei de a prelua în gestiune întregul business al LIG din regiune prin intermediul unei companii petroliere specializate. Ministerul Energiei urmărește îndeaproape evoluția procesului de aprobare a tranzacției respective de către Biroul OFAC al Trezoreriei Statelor Unite”, a declarat ministrul.

Menționăm că, în perioada 23-25 februarie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, efectuează o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii.

***

Amintim că, în octombrie 2025, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie. Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții.

Lukoil-Moldova a intrat la sfârșitul anului trecut în incapacitate de funcționare, ca consecință a sancțiunilor impuse de SUA. Prin urmare, Aeroportul Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. La câteva zile distanță, autoritățile au anunțat că aeroportul a preluat integral procesul de alimentare a aeronavelor, activitate care era până atunci realizată de compania „Lukoil-Moldova”. Pe 15 decembrie 2025, premierul Alexandru Munteanu anunța că Moldova va prelua infrastructura petrolieră aeroportuară de la „Lukoil-Moldova”.

Pe 29 ianuarie, compania petrolieră rusă Lukoil a anunțat încheierea unui acord cu Carlyle, o companie americană de investiții, pentru vânzarea activelor sale din străinătate. Totuși, Lukoil preciza că acordul depinde de îndeplinirea mai multor condiții, „inclusiv permisiunea pentru tranzacție cu Carlyle din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA”.

Tot pe 29 ianuarie, activele Lukoil de la aeroportul Chișinău au trecut în proprietatea statului. Cât privește activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili de pe teritoriul Republicii Moldova, Ministerul Energiei a declarat că „acestea ar urma să fie preluate de fondul de investiții american, Carlyle Group”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: