Andrei Mardari / NewsMaker

Cuplurile LGBT din Moldova ar putea beneficia de o formă legală de protecție, potrivit unei decizii istorice a CEDO

Republica Moldova ar putea fi obligată să își ajusteze legislația, astfel încât să instituie o formă legală de protecție a cuplurilor formate din persoane de același sex. Se întâmplă după Decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) în cazul Fedotova și alții contra Rusiei.

Toate statele semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex și să creeze un cadru legal care să protejeze traiul în comun al acestor cupluri.

„Cadru legal specific pentru cuplurile de acelaș sex – asta se cere și de la Republica Moldova! Odată cu înregistrarea relației, cuplul de acelaș sex va obține protecție pentru: dreptul de a lăsa moștenire / testament, dreptul de a consimți la servicii medicale (transfusie sânge, intervenții ce nu suferă amânare, donare de sânge etc.) pentru parterul (partenera), partajul averii, achiziția de bunuri, educația și creșterea copiior comuni, dreptul de custodie asupra copiilor în caz de deces a partenerului (partenerei) când e mamă / tată,  dreptul de a decide asupra chestiunilor ce țin de înmormântare și moștenirea averii și altele”, a precizat avocata Doina Ioana Străisteanu din Republica Moldova.

Cazul Fedotova și alții contra Rusiei

În cazul Fedotova și alții vs Rusia sunt implicate trei cupluri formate din persoane de același sex, cetățeni ruși. Ei au dat în judecată Rusia la CEDO, acuzând nerespectarea dreptului la viața privată și de familie și nerespectarea interdicției asupra discriminării. Totul, în contextul în care cuplurile au depus dosare de căsătorie la birouri din Moscova și Griazi, oraș din vestul Rusiei, dosare care au fost respinse.

Primul cuplu, format din Irina Fedotova și al Irina Shipitko, a depus actele în 2010, iar celelalte două, formate din Dmitriy Chunosov și Yaroslav Yevtushenko și, respectiv, Ilmira Shaykhraznova și Yelena Yakovleva au făcut solicitarea în 2014.

Este obligată Moldova să ajusteze legislația?

CEDO a stabilit astfel că țările membre ale Consiliului Europei trebuie să recunoască prin lege și să protejeze aceste familii, precizează Asociația ACCEPT din România. printr-un comunicat.

Republica Moldova este membră a Consiliului Europei din 1995. Semnată în 1950 de Consiliul Europei, CEDO este un tratat internațional care protejează drepturile omului și libertățile fundamentale în Europa. Toate cele 47 de țări care formează Consiliul Europei participă la convenție, 27 dintre acestea fiind și membre ale UE.

Partidul de guvernare nu a comentat deocamdată decizia CEDO și nu a precizat dacă se planifică ajustarea legislației.

Pe lista țărilor din Europa care momentan nu recunosc parteneriatul cuplurilor de același sex se mai regăsesc România, Polonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Bulgaria.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

clujust.ro

Vinovați, dar fără pedeapsă: sentințele din dosarul „Laundromat” pentru doi foști judecători

Doi foști judecători din Republica Moldova au fost recunoscuți vinovați în dosarul „Laundromat” pentru pronunțarea, cu bună-știință, a unor hotărâri contrare legii. Informația a fost comunicată de Procuratura Anticorupție pe 17 decembrie, care a adăugat că aceștia au fost eliberați de pedeapsă „pe motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală”. Deciziile sunt executorii, însă pot fi atacate la Curtea Supremă de Justiție.

Conform Procuraturii Anticorupție, pe 16 decembrie 2025, Colegiul penal al Curții de Apel Centru a recunoscut vinovat un fost judecător implicat în dosarul „Laundromat”. Acesta fusese achitat prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 30 aprilie 2024.

În cazul celui de-al doilea fost judecător, Curtea de Apel a respins apelul inculpatului și a menținut sentința de condamnare pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, pe 26 februarie 2021.

„Instanța a constatat vinovăția ambilor judecători pentru pronunțarea cu bună-știință a unor hotărâri contrare legii, însă i-a liberat de pedeapsă pe motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală”, a adăugat Procuratura Anticorupție. Potrivit instituției, cauzele penale au fost pornite în septembrie 2016 de către procurorul general, în temeiul autosesizării Procuraturii Anticorupție. Ulterior, reprezentarea acuzării de stat a fost exercitată de Procuratura Anticorupție.

Conform Procuraturii Anticorupție, deciziile sunt executorii din momentul adoptării, însă pot fi atacate cu recurs la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova în termen de două luni de la data comunicării deciziei integrale.

Detalii din dosar

Despre primul judecător: Activând la Judecătoria Ungheni, a examinat în decembrie 2011 o cerere depusă de o companie din Noua Zeelandă. Compania solicita eliberarea unei ordonanțe judecătorești pentru încasarea unei datorii de 300 de milioane de dolari de la mai mulți debitori. Conform Procuraturii Anticorupție, cererea se baza pe documente neverificate, incomplete și neautentificate, care, potrivit legii, trebuiau să ducă la respingerea acesteia. Cu toate acestea, judecătorul a admis cererea. Ca urmare, în conturile executorilor judecătorești au fost transferate sume ce depășesc 600 de milioane de dolari, bani folosiți ulterior într-o schemă internațională de spălare a banilor, a precizat instituția.

Despre cel de-al doilea judecător: conform Procuraturii Anticorupție, în august 2011, la Judecătoria Comrat a fost depusă o cerere de către o companie din Marea Britanie, care solicita încasarea a 300 de milioane de dolari de la mai mulți debitori. Judecătorul de atunci, care era și vicepreședinte al instanței, și-a repartizat singur dosarul, cu o zi înainte ca acesta să-i fie atribuit automat prin sistemul electronic. Ulterior, el a admis cererea și a emis o ordonanță de încasare a sumei, deși documentele prezentate la dosar erau doar copii neautentificate, fără semnături, ștampile, traduceri oficiale sau date bancare. În aceste condiții, judecătorul era obligat să nu dea curs cererii și să refuze eliberarea ordonanței judecătorești, a declarat Procuratura Anticorupție.

Conform Procuraturii Anticorupție, „prin aceste acțiuni, judecătorii au subminat grav autoritatea și credibilitatea sistemului judecătoresc, afectând imaginea Republicii Moldova atât pe plan național, cât și internațional”.

***

În acest context, amintim că în mai 2024, Procuratura Anticorupție anunța că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat prima sentință în dosarul „Laundromat” în cazul ex-judecătorului Gheorghe Marchitan. Deși acesta a fost recunoscut vinovat, a fost eliberat de răspundere penală din cauza prescripției termenului legal.

În august 2025, un alt fost judecător, găsit vinovat pentru pronunțarea cu bună-ştiinţă a unei hotărâri ilegale în dosarul „Laundromat”, a scăpat de pedeapsă, deoarece „au trecut mai mult de 5 ani de la comiterea faptei” și CSJ „nu a putut decât să constate expirarea termenului legal de tragere la răspundere penală”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: