În România au fost aprobate noi reguli pentru redobândirea cetățeniei române. Solicitanții vor trebui să dovedească că știu limba română cel puțin la nivelul B1. Dovada se va face cu un certificat de competență lingvistică, eliberat de un institut de învățământ superior din România sau de institutele culturale românești din străinătate, dar și prin prezentarea unei copii a foii matricole emisă de un liceu sau formă de învățământ superior din țara de reședință a solicitantului care atestă studiul pentru minimum 3 ani în limba română. Pe 26 iunie, Camera Deputaților a adoptat forma finală a proiectului de modificare a Legii cetățeniei române. Actul așteaptă acum promulgarea. Pe fundalul acestei decizii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, a modificărilor făcute Legii cetățeniei române. 

Potrivit hotnews.ro, Camera Deputaților din România a adoptat pe 26 iunie forma finală a proiectului de modificare a Legii cetățeniei române. Actul normativ așteaptă acum promulgarea președintelui. Potrivit sursei, modificările cele mai importante se referă la măsurile suplimentare de protecție pe care statul român le-a introdus împotriva „redobândirii” frauduloase a cetățeniei române în baza unor acte false privind descendența românească, de către persoane care nu au absolut nicio legătură cu România.

„Este vorba despre Articolul 11 din Legea cetățeniei care s-a dorit a fi o reparație morală pentru locuitorii fostelor teritorii românești care au fost incluse în URSS în 1940 (nordul Bucovinei, Basarabia, Bugeac) și descendenții acestora până la gradul al III-lea”, a menționat presa română.

Se menționează că Legea adoptată de Camera Deputaților prevede câteva măsuri care, teoretic, ar trebui să prevină de acum înainte astfel de fraude. Măsurile au fost elaborate de Ministerul român al Justiției.

Astfel, pentru prima dată după 2009, cei care solicită redobândirea cetățeniei române în baza Articolului 11 trebuie să dovedească faptul că știu limba română cel puțin la nivelul B1. Dovada cunoașterii limbii se face cu „un certificat de competență lingvistică eliberat de un institut de învățământ superior din România acreditat sau de institutele culturale românești din străinătate”. De asemenea, se mai face și prin prezentarea unei copii legalizate a foii matricole emisă de un liceu sau formă de învățământ superior din țara de reședință a solicitantului care atestă studiul pentru minimum 3 ani în limba română. Sunt exceptate de la aceste prevederi persoanele care și-au pierdut cetățenia română în 1940 (oameni foarte în vârstă), dar și cele care au împlinit 65 de ani.

De asemenea, în lege au fost introduse mai multe măsuri de prevenție/verificare împotriva fraudării procesului. Primul obstacol va fi interacțiunea dintre solicitant și funcționarii de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie sau de la misiunile diplomatice din străinătate, atât la depunerea cererii de cetățenie, cât și la depunerea jurământului, astfel încât „constatarea că cel în cauză nu știe limba română ar fi ușor de realizat”.

Alte măsuri prin care autoritățile române spun că vor preveni fraudarea procesului:

– „Impunerea unui standard probatoriu obligatoriu pentru documentele oficiale emise de autoritățile altor state și depuse în dosarele de cetățenie”: dovada stării civile a solicitantului a ascendenților și descendenților săi, după caz, se va face prin extrase originale de pe actele de stare civilă eliberate de autoritatea competentă cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de acordare / redobândire a cetățeniei române însoțite de copii legalizate ale certificatelor de stare civilă sau după caz prin extrase multilingve originale eliberate;

– Posibilitatea Comisiei pentru Cetățenie pentru a cere prezentarea în original a înscrisurilor cu care solicitantul vrea să redobândească cetățenia română;

– Atunci când are îndoieli privind autenticitatea unor acte, funcționarul poate dispune orice verificare de care are nevoie;

– Comisia de cetățenie poate respinge cererea de redobândire a cetățenie atunci când „demersurile în scopul obținerii unei confirmări din partea autorităților statului străin emitent al documentelor rămân fără rezultat”.

Potrivit sursei, pe 27 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, a modificărilor făcute Legii cetățeniei române referitor la principiul statului de drept și al legalității în ceea ce privește „componenta sa referitoare la calitatea, previzibilitatea și accesibilitatea legii, precum și ale art. 4 alin. (2) coroborate cu art. 53 din Constituție referitoare la unitatea poporului și egalitatea dintre cetățeni și proporţionalitatea măsurii cu scopul urmărit”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.