dosarmedia.md

„Câteva zeci de bănuți” în prețul produselor petroliere: proiectul votat de Parlament în prima lectură și reacții în Legislativ

Parlamentul a votat, în prima lectură, un proiect care prevede ca țara să dispună de stocuri de urgență de produse petroliere, suficiente pentru 61 de zile de consum intern sau echivalentul a cel puțin 90 de zile de importuri nete. Proiectul prevede și instituirea unui aport al consumatorilor, inclus în prețul carburanților. În ședința Parlamentului, deputați din opoziție au menționat că ar fi vorba de circa 60 de bani per litru. Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Vitalie Mîța, nu a infirmat cifra, precizând că „este vorba de câteva zeci de bănuți”. Deputatul PAS Radu Marian a declarat că valoarea exactă va fi discutată în cadrul unor consultări și a menționat că aportul nu va fi permanent, ci va scădea pe măsură ce vor fi constituite stocurile, până la atingerea pragului de 90 de zile.

Ce prevede proiectul

Vitalie Mîța a declarat că elementul central al proiectului este instituirea stocurilor de urgență de produse petroliere. Obligația totală de stocare va fi împărțită între entitatea centrală de stocare (50%) și importatorii obligați (50%). Secretarul a precizat că entitatea respectivă va fi aflată sub controlul statului. Totodată, el a spus că entitatea urmează să fie desemnată.

Potrivit secretarului, un alt element este mecanismul de finanțare. „Proiectul instituie aportul pentru stocarea de urgență. Acest aport va fi inclus în prețul produselor petroliere și va avea o destinație strictă: finanțarea constituirii, menținerii, administrării, reînnoirii și restabilirii stocurilor de urgență. Cu alte cuvinte, consumatorii de produse petroliere, achitând acest aport, contribuie la crearea unui sistem care le asigură securitatea aprovizionării în caz de criză”, a precizat el.

Reacții în Parlament și precizările secretarului

„Statul, iarăși, vâră mâna în buzunarul cetățenilor”, a reacționat deputatul comunist Adrian Domentiuc. Totodată, acesta l-a întrebat pe secretar care va fi valoarea aportului. „Într-adevăr stocurile vor fi create prin acel aport la fiecare litru de combustibil. Este vorba de câteva zeci de bănuți. (…) De altfel, orice cost este pe seama consumatorilor, inevitabil. Opțiunea de a asigura din bugetul de stat nu este sustenabilă”, a răspuns secretarul de stat.

Ulterior, secretarul a spus de când va fi valabil mecanismul. „Imediat după intrarea în vigoare a legii va începe a curge termenul pentru stabilirea de către guvern a primelor cote de obligații și importatorii vor avea obligații exprese de 200 de zile de la momentul stabilirii cotelor de a forma primele stocuri”, a precizat el.

În continuare, deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, l-a întrebat pe secretar de când consumatorii vor plăti „acești 60 de bani aproape per litru”. „Imediat ce ANRE-ul va modifica regulamentul cu privire la stabilirea prețului plafon a produselor petroliere și constituirea conturilor speciale, aceste fonduri vor începe a fi colectate. Este vorba de câteva luni după intrarea în vigoare a legii”, a precizat secretarul.

Deputata comunistă Inga Sibova a spus că proiectul prevede și faptul că consumatorii finali vor fi nevoiți să achite mai mult TVA și a cerut explicații din partea secretarului de stat. „Aceasta a fost o propunere a experților care au lucrat la lege. Noi înțelegem că această prevedere duce la o majorare nesemnificativă, pentru că este vorba de câțiva bănuți”, a răspuns acesta.

„Gradual această sumă se va reduce”

Întrebat de când consumatorii vor plăti suplimentar, președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, a spus că „este important de menționat că legea propune un calendar de 8 ani, în care să atingem această cifră de 90 de zile de importuri”.

„Nu e un efort imediat. Această contribuție, de câteva zeci de bani, nu știu trebuie să vedem exact, pentru că în nota informativă e o altă cifră și să discutăm în cadrul consultărilor. Acolo am văzut 48 de bani, dacă nu mă înșel, la inițial, dar gradual această sumă se va reduce”, a precizat Marian.

Potrivit lui Marian, 70% din suma colectată va fi administrată de noua entitate, iar cu „30 la sută deja va trebui operatorii mai mari să achiziționeze aceste produse petroliere”. „Nu vom plăti permanent. E o perioadă scurtă de timp, relativ scurtă, până când atingem 90 de zile și această contribuție va scădea gradual, cu cât mai tare avansăm noi în suplinirea acestor stocuri. (…) O să discutăm despre calendar să vedem când va fi exact necesară plata acestor contribuții, dar ne referim la aproximativ 2% din prețul unui litru de carburanți”, a menționat el.

Documentul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: