Parlamentul a votat, în prima lectură, un proiect care prevede ca țara să dispună de stocuri de urgență de produse petroliere, suficiente pentru 61 de zile de consum intern sau echivalentul a cel puțin 90 de zile de importuri nete. Proiectul prevede și instituirea unui aport al consumatorilor, inclus în prețul carburanților. În ședința Parlamentului, deputați din opoziție au menționat că ar fi vorba de circa 60 de bani per litru. Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Vitalie Mîța, nu a infirmat cifra, precizând că „este vorba de câteva zeci de bănuți”. Deputatul PAS Radu Marian a declarat că valoarea exactă va fi discutată în cadrul unor consultări și a menționat că aportul nu va fi permanent, ci va scădea pe măsură ce vor fi constituite stocurile, până la atingerea pragului de 90 de zile.
Ce prevede proiectul
Vitalie Mîța a declarat că elementul central al proiectului este instituirea stocurilor de urgență de produse petroliere. Obligația totală de stocare va fi împărțită între entitatea centrală de stocare (50%) și importatorii obligați (50%). Secretarul a precizat că entitatea respectivă va fi aflată sub controlul statului. Totodată, el a spus că entitatea urmează să fie desemnată.
Potrivit secretarului, un alt element este mecanismul de finanțare. „Proiectul instituie aportul pentru stocarea de urgență. Acest aport va fi inclus în prețul produselor petroliere și va avea o destinație strictă: finanțarea constituirii, menținerii, administrării, reînnoirii și restabilirii stocurilor de urgență. Cu alte cuvinte, consumatorii de produse petroliere, achitând acest aport, contribuie la crearea unui sistem care le asigură securitatea aprovizionării în caz de criză”, a precizat el.
Reacții în Parlament și precizările secretarului
„Statul, iarăși, vâră mâna în buzunarul cetățenilor”, a reacționat deputatul comunist Adrian Domentiuc. Totodată, acesta l-a întrebat pe secretar care va fi valoarea aportului. „Într-adevăr stocurile vor fi create prin acel aport la fiecare litru de combustibil. Este vorba de câteva zeci de bănuți. (…) De altfel, orice cost este pe seama consumatorilor, inevitabil. Opțiunea de a asigura din bugetul de stat nu este sustenabilă”, a răspuns secretarul de stat.
Ulterior, secretarul a spus de când va fi valabil mecanismul. „Imediat după intrarea în vigoare a legii va începe a curge termenul pentru stabilirea de către guvern a primelor cote de obligații și importatorii vor avea obligații exprese de 200 de zile de la momentul stabilirii cotelor de a forma primele stocuri”, a precizat el.
În continuare, deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, l-a întrebat pe secretar de când consumatorii vor plăti „acești 60 de bani aproape per litru”. „Imediat ce ANRE-ul va modifica regulamentul cu privire la stabilirea prețului plafon a produselor petroliere și constituirea conturilor speciale, aceste fonduri vor începe a fi colectate. Este vorba de câteva luni după intrarea în vigoare a legii”, a precizat secretarul.
Deputata comunistă Inga Sibova a spus că proiectul prevede și faptul că consumatorii finali vor fi nevoiți să achite mai mult TVA și a cerut explicații din partea secretarului de stat. „Aceasta a fost o propunere a experților care au lucrat la lege. Noi înțelegem că această prevedere duce la o majorare nesemnificativă, pentru că este vorba de câțiva bănuți”, a răspuns acesta.
„Gradual această sumă se va reduce”
Întrebat de când consumatorii vor plăti suplimentar, președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, a spus că „este important de menționat că legea propune un calendar de 8 ani, în care să atingem această cifră de 90 de zile de importuri”.
„Nu e un efort imediat. Această contribuție, de câteva zeci de bani, nu știu trebuie să vedem exact, pentru că în nota informativă e o altă cifră și să discutăm în cadrul consultărilor. Acolo am văzut 48 de bani, dacă nu mă înșel, la inițial, dar gradual această sumă se va reduce”, a precizat Marian.
Potrivit lui Marian, 70% din suma colectată va fi administrată de noua entitate, iar cu „30 la sută deja va trebui operatorii mai mari să achiziționeze aceste produse petroliere”. „Nu vom plăti permanent. E o perioadă scurtă de timp, relativ scurtă, până când atingem 90 de zile și această contribuție va scădea gradual, cu cât mai tare avansăm noi în suplinirea acestor stocuri. (…) O să discutăm despre calendar să vedem când va fi exact necesară plata acestor contribuții, dar ne referim la aproximativ 2% din prețul unui litru de carburanți”, a menționat el.
Documentul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este acum disponibil pentru jurnaliștii care se ocupă de teme precum drepturile omului, diversitate și coeziune socială
În realitatea de astăzi, drepturile omului sunt adesea încălcate sau restrânse în mod ilegal. Republica Moldova, pentru care diversitatea etnică, lingvistică și culturală este o moștenire socială importantă, se confruntă cu provocări în ceea ce privește coeziunea socială, în special într-un context de polarizare politică, tensiuni geopolitice și interacțiune limitată între diferite comunități lingvistice și culturale.
Discursul public despre identitate, limbă și orientare geopolitică este adesea politizat, ceea ce poate agrava diviziunile și consolida stereotipurile sau dezinformarea. Mass-media joacă un rol crucial în formarea opiniei publice cu privire la aceste probleme sensibile. Jurnalismul responsabil și incluziv poate încuraja dialogul constructiv, înțelegerea reciprocă și promovarea valorilor comune în societatea multiculturală a Republicii Moldova. Cu toate acestea, jurnaliștii se confruntă adesea cu provocări atunci când acoperă subiecte legate de drepturile omului și ale minorităților, diversitate și dialog intercultural, inclusiv accesul limitat la informații veridice, expertiza insuficientă în abordarea problemelor legate de drepturile omului și dificultăți în oferirea unei prezentări echilibrate și incluzive a problemelor sociale sensibile. Prin urmare, în cadrul workshopului „Media Network pentru Drepturile Omului și Coeziune Socială”, platforma online Ghidului privind Drepturile Omului a fost oferită reprezentanților mass-media, jurnaliștilor independenți, bloggerilor și activiștilor ca un instrument util și o resursă informațională fiabilă care îi va ajuta în dezvoltarea de conținut media și în abordarea problemelor sociale sensibile.
Workshopul „Media Network pentru Drepturile Omului și Coeziune Socială”, organizat în Chișinău în cadrul proiectului „Coeziune socială prin dialog”, implementat de CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari și finanțat de Uniunea Europeană, în parteneriat cu Asociația Obștească „Ambasada Drepturilor Omului”, a reunit jurnaliști și profesioniști media implicați în inițiative dedicate promovării drepturilor omului, diversității, dialogului intercultural și coeziunii sociale în Republica Moldova. La eveniment au participat 40 de persoane, inclusiv 30 de reprezentanți ai mass-media, jurnaliști independenți și bloggeri din nordul, centrul și sudul Moldovei, inclusiv din Regiunea Autonomă Găgăuză și regiunea transnistreană, precum și reprezentanți ai organizațiilor societății civile și ai organizațiilor internaționale. Pentru a consolida capacitatea jurnaliștilor din Republica Moldova de a reflecta în mod responsabil subiectele legate de diversitate, drepturile omului și dialog intercultural, participanții la atelier au fost familiarizați cu toate secțiunile Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova, pentru a le utiliza eficient în dezvoltarea propriului conținut media.
Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este o inițiativă care promovează cultura drepturilor fundamentale prin instrumente accesibile, resurse vizuale și exemple din contextul național. Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova a fost lansat oficial pe Platforma europeană pentru educația în domeniul drepturilor omului în noiembrie 2023, și a devenit disponibil publicului larg pe platforma online – humanrightsguide.md – în limba română, rusă și engleză. În prezent, Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova acoperă 12 subiecte, 20 de drepturi și mai multe teste tematice pentru verificarea cunoștințelor despre drepturile omului:
Tematica despre “Ce reprezintă drepturile omului” – într-un limbaj accesibil, descrie ce sunt drepturile omului și cum să le înțelegem, ce este important de știut despre drepturile omului și care drepturi sunt considerate drepturi ale omului. Tema explică ce constituie o încălcare a drepturilor omului, dacă aveți obligații și întinderea responsabilităților dumneavoastră, care sunt documentele cheie privind drepturile omului și cine protejează drepturile omului.
Tematica despre “Instituțiile pentru drepturile omului” – explică ce instituții pentru drepturile omului sunt disponibile în Moldova și la nivel internațional, la care se poate apela pentru a stabili dacă au fost sau nu încălcate drepturile omului. La nivel național, există două instituții naționale pentru drepturile omului – Avocatul Poporului (Ombudsmanul) și Consiliul pentru Egalitate. Există, de asemenea, Curtea Constituțională a Republicii Moldova, care examinează constituționalitatea diferitelor legi și reglementări din Moldova. În ceea ce privește instituțiile internaționale, Ghidul vă va ajuta să înțelegeți cum să apelați la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau la Comitetul ONU pentru Drepturile Omului, în cazul în care mecanismele naționale de atac au fost ineficiente și o posibilă violare a drepturilor omului nu a fost suficient investigată sau remediată.
Tematica despre “Organizații care vă pot ajuta” – vă prezintă diverse organizații active în domeniul drepturilor omului în Moldova. Sunt incluse două secțiuni detaliate care descriu rolul organizațiilor neguvernamentale și al instituțiilor de stat în activitatea privind drepturile omului în general sau în sprijinirea anumitor grupuri din societate și protejarea anumitor drepturi, precum și organizațiile pe care le puteți contacta pentru asistență în situația dumneavoastră specifică. Ghidul va explica modul în care aceste organizații vă pot ajuta în situații care implică potențiale încălcări ale drepturilor omului. De asemenea, va oferi informații generale despre activitățile lor și informațiile lor de contact.
Tematica despre “Restrângerile drepturilor omului” – explică ce drepturi ale omului pot fi restrânse și care sunt cerințele juridice pentru ca astfel de restrângeri să fie legale. De asemenea, sunt prezentate modalitățile prin care drepturile omului pot fi restrânse și căile de atac care ar trebui să fie disponibile pentru a contesta astfel de restrângeri. În acest subiect, veți găsi informații despre drepturile absolute și drepturile cu nucleul protejat și veți afla ce restrângeri sunt permise și cum sunt stabilite aceste restrângeri. Tematica data conține și informații despre derogările de la drepturile omului care sunt permise în situații de urgență, cum ar fi războiul, amenințarea teroristă sau pandemia.
Tematica despre “Participarea сivică” – explică drepturile de participare civică pe care le au cetățenii Republicii Moldova și alte personae, și cum legea protejează aceste drepturi. Aceasta este singura temă din Ghid care nu se referă numai la drepturi, ci și la modul în care oamenii pot lua parte activ la viața țărilor lor și pot influența deciziile luate de autorități. Această temă arată că participarea noastră nu se încheie atunci când alegem un nou Parlament, Președinte și votăm la referendum. Putem participa în moduri foarte diferite și putem influența dezvoltarea țării și a societății noastre. Noi înșine ne putem alătura partidelor politice și putem participa la alegeri în calitate de candidați. Putem forma și participa la organizații neguvernamentale și sindicate. De asemenea, putem participa la dezbaterea și îmbunătățirea proiectelor de legi, organizarea de demonstrații și greve, voluntariat și crearea de oportunități pentru participarea tinerilor, a grupurilor vulnerabile și a minorităților, astfel încât vocea fiecăruia să fie auzită.
Tematica despre “Instanțele de judecată și procesele de judecată” – explică drepturile omului în instanță și cum să le asigurați. De asemenea, sunt demonstrate situații diverse în care există necesitatea adresării la instanța de judecată, cum ar fi soluționarea unui litigiu financiar cu o altă persoană sau depunerea unei plângeri cu privire la o decizie a unei instituții de stat. Informațiile despre drepturile și responsabilitățile care vă garantează un proces echitabil vă vor ajuta să vă pregătiți pentru un proces viitor sau să evaluați procesul în care sunteți implicat în prezent. Aceste informații pot fi utile pentru a înțelege potențialele încălcări ale drepturilor omului și cum acestea pot fi protejate dacă se consideră că a avut loc o încălcare. Selectați o procedură judiciară din listă din această secțiune (procedură penală, procedură contravențională, procedură civilă sau procedură administrativă) și aflați mai multe despre drepturile și responsabilitățile aferente unei situații concrete.
Tematica despre “Penitenciare” – descrie drepturile fundamentale ale persoanelor private de libertate și modul în care aceste drepturi ar trebui asigurate. A fi încarcerat nu înseamnă a fi privat de drepturile omului. Drepturile omului trebuie respectate necătând la privarea libertății. Această secțiune descrie standardele privind condițiile de deținere, atitudinea personalului penitenciarului, îngrijirea medicală care trebuie acordată deținuților, posibilele mijloace de comunicare dintre deținuți și lumea exterioară, precum și tipurile de muncă, activitățile religioase și de altă natură în care deținuții pot fi implicați în timpul executării pedepsei. Această secțiune include compartimente despre: Condiții de detenție, Sănătatea, Tratamentul și siguranța, Ordinea interioară și măsurile de securitate, Corespondență și vizitele, Munca, religia și activitățile zilnice. De asemenea, veți găsi informații despre modul în care deținuții pot depune plângeri cu privire la ispășirea pedepsei.
Tematica despre “Familia” – explică conceptul de „familie” și discută situații în care pot fi afectate drepturile reproductive, drepturile și responsabilitățile conjugale sau parentale sau drepturile ca și copil. Subiectul explică, de asemenea, modul în care diverse acțiuni în astfel de situații pot interfera cu dreptul omului la o viață privată și de familie. Familia este o relație personală de facto sau formalizată legal între doi parteneri, precum și relația dintre un părinte și un copil. Dreptul de a stabili și menține aceste relații este protejat de drepturile omului. Dreptul la o viață privată și de familie include diverse aspecte, despre care puteți afla mai mult în compartimentele abordate în acest subiect – Ce este familia, Dreptul de a-vă cunoaște originile, Dreptul de a întemeia o familie, Drepturile reproductive, Părinții, Copilul și Mecanisme de suport al familiei.
Tematica despre “Reținerea și arestul preventiv” – este o resursă online excelentă privind dreptul la libertate și siguranță al persoanei, explicându-l din perspectiva drepturilor omului, atât pentru educarea publicului larg, cât și pentru profesioniștii care lucrează în domeniu. Tematica data vă va ajuta să aflați despre drepturile dumneavoastră, pentru că explică situațiile în care puteți fi reținut și deținut în arest preventiv, drepturile de bază pe care le aveți pe parcursul reținerii sau pe parcursul detenției, explică procedura care ar trebui urmată, modul cum ar trebui să fiți tratat, și descrie ce încălcări ale drepturilor omului pot apărea în anumite situații în timpul procesului. În timpul proceselor de reținere și detenție, pot fi afectate drepturi ale omului precum dreptul la libertate și siguranţă, dreptul la un proces echitabil, dreptul la viață, interzicerea tratamentelor inumane ori degradante sau a torturii, și dreptul la viață privată. De asemenea, vă puteți familiariza cu actele juridice relevante și jurisprudența prevăzute în această secțiune.
Tematica despre “Discriminarea” – este dedicată dreptului de a vă exercita drepturile omului în mod egal cu ceilalți. Aceasta include dreptul la protecție împotriva discriminării. Întrucât discriminarea se manifestă în multe situații de viață și este comisă atât de funcționari publici, cât și de persoane private, este important să o recunoașteți și să știți cum să vă apărați drepturile. Interzicerea discriminării constituie fundamentul tuturor drepturilor omului. Acest subiect va explica în detaliu ce este discriminarea și vă va ajuta să recunoașteți diferite tipuri de discriminare. În secțiunea „Situații discriminatorii”, puteți găsi informații despre situațiile (la locul de muncă, în instituțiile de învățământ sau la achiziționarea de bunuri și servicii) sau domeniile (ocuparea forței de muncă, educație, accesul la bunuri și servicii, asistență medicală etc.) în care discriminarea are loc cel mai des. Această secțiune include, de asemenea, un compartiment „Crime motivate de ură”, unde puteți afla despre ce infracțiuni pot fi considerate crime motivate de ură, diferitele tipuri de răspundere, statutul de victimă și cum să obțineți asistență. Compartimentul „Cum să depuneți plângere” explică cum și unde să depuneți o plângere privind discriminarea și unde să solicitați ajutor.
Elaborarea Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova a început cu cele zece teme enumerate mai sus, în cadrul proiectelor „Educația incluzivă pentru drepturile omului – o poartă către buna guvernare și participarea civică” și „Ghidul privind drepturile omului – educația în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice”, finanțat în cadrul programului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia „Proiecte de cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională”.
Cele două subiecte noi – tematica despre “Libertatea de exprimare și mass media” și tematica despre “Infracțiuni motivate de ură și discursul de ură”, precum și dezvoltarea în continuare a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova, sunt rezultatul muncii experților în cadrul noului proiect „Educația pentru Drepturile Omului: un instrument pentru combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare”, implementat de Ambasada Drepturilor Omului în cooperare cu Societatea Baltică pentru Drepturile Omului, cu sprijinul financiar al Fondului Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar.
Tematica despre “Libertatea de exprimare și mass media” este foarte importantă pentru jurnaliști, inclusiv pentru că este direct legată de activitățile lor profesionale, asigurarea independenței mass-media, informarea publicului larg și un jurnalism responsabil și incluziv, orientat spre dialog constructiv, înțelegere reciprocă și promovarea valorilor comune în societatea multiculturală din Republica Moldova.
Tematica despre “Infracțiuni motivate de ură și discursul de ură” ajută la înțelegerea provocărilor la adresa coeziunii sociale, în special într-un context de polarizare politică, tensiuni geopolitice și interacțiune limitată între diferite comunități lingvistice și culturale. Jurnaliștii se confruntă adesea cu provocări atunci când acoperă subiecte legate de drepturile minorităților, diversitate și dialog intercultural, inclusiv acces limitat la informații fiabile, expertiză insuficientă în acoperirea problemelor legate de drepturile omului și dificultăți în oferirea unei acoperiri echilibrate și incluzive a problemelor sociale sensibile.
Pe lângă tematicile enumerate mai sus, Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova conține descrierea a douăzeci de drepturi, pe care le puteți accesa pe platforma Ghidului. Pentru o analiză mai aprofundată și utilizarea unor exemple specifice în pregătirea materialelor media, instituțiile media pot consulta secțiunea jurisprudență, puteți studia cauze privind Republica Moldova sau alte țări citate în Ghid, provenite din instanțele naționale, sau din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sau a Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.
Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova face parte din Platforma digitală europeană pentru educația în domeniul drepturilor omului. Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat de asociația obștească Ambasada Drepturilor Omului, în parteneriat cu organizația Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS) din Riga. Partenerii proiectului în Moldova sunt Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova (Ombudsman) și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.
