dosarmedia.md

„Câteva zeci de bănuți” în prețul produselor petroliere: proiectul votat de Parlament în prima lectură și reacții în Legislativ

Parlamentul a votat, în prima lectură, un proiect care prevede ca țara să dispună de stocuri de urgență de produse petroliere, suficiente pentru 61 de zile de consum intern sau echivalentul a cel puțin 90 de zile de importuri nete. Proiectul prevede și instituirea unui aport al consumatorilor, inclus în prețul carburanților. În ședința Parlamentului, deputați din opoziție au menționat că ar fi vorba de circa 60 de bani per litru. Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Vitalie Mîța, nu a infirmat cifra, precizând că „este vorba de câteva zeci de bănuți”. Deputatul PAS Radu Marian a declarat că valoarea exactă va fi discutată în cadrul unor consultări și a menționat că aportul nu va fi permanent, ci va scădea pe măsură ce vor fi constituite stocurile, până la atingerea pragului de 90 de zile.

Ce prevede proiectul

Vitalie Mîța a declarat că elementul central al proiectului este instituirea stocurilor de urgență de produse petroliere. Obligația totală de stocare va fi împărțită între entitatea centrală de stocare (50%) și importatorii obligați (50%). Secretarul a precizat că entitatea respectivă va fi aflată sub controlul statului. Totodată, el a spus că entitatea urmează să fie desemnată.

Potrivit secretarului, un alt element este mecanismul de finanțare. „Proiectul instituie aportul pentru stocarea de urgență. Acest aport va fi inclus în prețul produselor petroliere și va avea o destinație strictă: finanțarea constituirii, menținerii, administrării, reînnoirii și restabilirii stocurilor de urgență. Cu alte cuvinte, consumatorii de produse petroliere, achitând acest aport, contribuie la crearea unui sistem care le asigură securitatea aprovizionării în caz de criză”, a precizat el.

Reacții în Parlament și precizările secretarului

„Statul, iarăși, vâră mâna în buzunarul cetățenilor”, a reacționat deputatul comunist Adrian Domentiuc. Totodată, acesta l-a întrebat pe secretar care va fi valoarea aportului. „Într-adevăr stocurile vor fi create prin acel aport la fiecare litru de combustibil. Este vorba de câteva zeci de bănuți. (…) De altfel, orice cost este pe seama consumatorilor, inevitabil. Opțiunea de a asigura din bugetul de stat nu este sustenabilă”, a răspuns secretarul de stat.

Ulterior, secretarul a spus de când va fi valabil mecanismul. „Imediat după intrarea în vigoare a legii va începe a curge termenul pentru stabilirea de către guvern a primelor cote de obligații și importatorii vor avea obligații exprese de 200 de zile de la momentul stabilirii cotelor de a forma primele stocuri”, a precizat el.

În continuare, deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, l-a întrebat pe secretar de când consumatorii vor plăti „acești 60 de bani aproape per litru”. „Imediat ce ANRE-ul va modifica regulamentul cu privire la stabilirea prețului plafon a produselor petroliere și constituirea conturilor speciale, aceste fonduri vor începe a fi colectate. Este vorba de câteva luni după intrarea în vigoare a legii”, a precizat secretarul.

Deputata comunistă Inga Sibova a spus că proiectul prevede și faptul că consumatorii finali vor fi nevoiți să achite mai mult TVA și a cerut explicații din partea secretarului de stat. „Aceasta a fost o propunere a experților care au lucrat la lege. Noi înțelegem că această prevedere duce la o majorare nesemnificativă, pentru că este vorba de câțiva bănuți”, a răspuns acesta.

„Gradual această sumă se va reduce”

Întrebat de când consumatorii vor plăti suplimentar, președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, a spus că „este important de menționat că legea propune un calendar de 8 ani, în care să atingem această cifră de 90 de zile de importuri”.

„Nu e un efort imediat. Această contribuție, de câteva zeci de bani, nu știu trebuie să vedem exact, pentru că în nota informativă e o altă cifră și să discutăm în cadrul consultărilor. Acolo am văzut 48 de bani, dacă nu mă înșel, la inițial, dar gradual această sumă se va reduce”, a precizat Marian.

Potrivit lui Marian, 70% din suma colectată va fi administrată de noua entitate, iar cu „30 la sută deja va trebui operatorii mai mari să achiziționeze aceste produse petroliere”. „Nu vom plăti permanent. E o perioadă scurtă de timp, relativ scurtă, până când atingem 90 de zile și această contribuție va scădea gradual, cu cât mai tare avansăm noi în suplinirea acestor stocuri. (…) O să discutăm despre calendar să vedem când va fi exact necesară plata acestor contribuții, dar ne referim la aproximativ 2% din prețul unui litru de carburanți”, a menționat el.

Documentul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Nu excludem”: Ozerov admite că „unele drone” care survolează Moldova ar putea fi rusești

Ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, nu exclude că „unele dintre dronele” care survolează teritoriul Republicii Moldova ar putea fi rusești. Totuși, acesta susține că ținta Rusiei nu este Republica Moldova, ci Ucraina. Declarațiile au fost făcute pentru Soroca TV. Menționăm că, potrivit celor mai recente date prezentate de Chișinău, începând cu anul 2022, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat ilegal în mai mult de 80 de cazuri, fiind implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.

„În primul rând, nimeni până acum nu ne-a demonstrat că acestea sunt drone rusești. (…) În al doilea rând, da, nu excludem și nu negăm că unele dintre aceste drone ar putea fi rusești. În contextul intensificării atacurilor asupra logisticii Ucrainei, iar acest lucru nu este un secret, ca răspuns la atacurile pe care Ucraina le efectuează asupra logisticii Rusiei. Dar, în același timp, trebuie menționat că Republica Moldova nu este o țintă. Prin urmare, amplificarea aici a stărilor de confruntare, a amenințării unui război și a pregătirii chipurile a Rusiei de a ataca Republica Moldova, este absolut nefondată”, a declarat Ozerov, prezent la un festival etnic din Soroca.

***

Menționăm că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova l-a convocat în repetate rânduri pe Ozerov pentru a-și exprima protestul față de căderea unor drone pe teritoriul țării.

În februarie 2025, de exemplu, Chișinăul i-a prezentat lui Oleg Ozerov fragmente ale unor drone căzute pe teritoriul Republicii Moldova, pe care era inscripția Gheran-2. „De unde știți că sunt rusești? (…) Inscripțiile pot fi aplicate de orice persoană, și în acest sens nu excludem provocările din partea unor terțe părți”, comunica Ozerov după ce a ieșit de la MAE. Detalii AICI.

În luna august 2026, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că unele drone ajung din întâmplare în țara noastră, iar altele „pentru că sunt trimise și nu doar în spațiul nostru aerian”. Detalii AICI.

***

Începând cu anul 2022, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat ilegal în 81 de cazuri, comunica, pe 24 septembrie 2026, Ministerul Apărării. Potrivit instituției, au fost implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală. Detalii AICI. Datele au fost prezentate după ce, în dimineața aceleiași zile, patru obiecte aeriene au survolat ilegal teritoriul Republicii Moldova. Detalii AICI.

Amintim că, în ajun, pe 26 septembrie, un obiect aerian a intrat ilegal în spațiul aerian al Republicii Moldova, la ora 11:16, dinspre Ucraina. La ora 11:18, acesta a părăsit spațiul aerian al țării, îndreptându-se spre Ucraina.

În aceeași zi, în extravilanul satului Volintiri, raionul Ștefan Vodă, au fost depistate fragmente ale unei drone.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: