Colaj NM

„Dați-i un telefon prietenului dvs. Putin”. Grosu și Voronin, replici aprinse pe tema relației Moldova-NATO

Replici tăioase la ședința Parlamentului din 27 iunie, pe marginea unui proiect de lege care prevede participarea militarilor moldoveni la misiuni internaționale inclusiv sub egida NATO. Deputatul comunist Vladimir Voronin a sugerat că orice interacțiune cu NATO ar putea face ca Federația Rusă să atace militar Republica Moldova, cum se întâmplă în prezent în Ucraina. În replică, președintele Parlamentului Igor Grosu i-a amintit lui Voronin că Moldova și Alianța Nord-Atlantică colaborau și în perioada când acesta era președintele țării și l-a îndemnat să-l sune pe „prietenul său Putin” pentru a-i cere să-și retragă armata din Ucraina. 

În timpul ședinței, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a venit în plenul Parlamentului pentru a prezenta un proiect de lege care prevede că militarii din Moldova și cei din România vor participa împreună în misiuni și operațiuni internaționale sub egida ONU, UE, NATO (sub mandat ONU) și OSCE.

În cadrul sesiunii întrebări-răspunsuri, deputatul comunist Vladimir Voronin s-a arătat nemulțumit că în proiect este inclus NATO. Parlamentarul a declarat că orice interacțiune cu Alianța Nord-Atlantică ar însemna încălcarea Constituției, care prevede statutul de neutralitate al țării noastre. De asemenea, Voronin a sugerat că colaborarea cu NATO ar fi periculoasă pentru Republica Moldova folosind narativul invocat de propagandiștii Kremlinului, despre faptul că invazia rusă din Ucraina ar fi început din cauza apropierii țării vecine de NATO, considerat a fi „rivalul” Rusiei.

„Totul începe pe neobservate, apoi se transformă în ceea ce nu putem stinge în Ucraina”, a declarat Vladimir Voronin.

Pe lângă ministrul Nosatîi, cu un comentariu referitor la declarațiile lui Vladimir Voronin a venit și președintele Parlamentului Igor Grosu. „Ca să se termine, domnule ex-președinte, războiul din Ucraina, vă rog dați-i un telefon prietenului dvs. criminal de război Putin (Vladimir Putin, președintele rus – n. r.) și spuneți-i să-și ia armata criminală din Ucrina”, l-a îndemnat Igor Grosu.

De asemenea, șeful legislativului a dat citire unui articol de presă din 2007 despre una din întrevederile lui Vladimir Voronin, pe atunci președintele Moldovei, cu secretarul general al NATO de la acea vreme Jaap de Hoop Scheffer. Materialul reflectează discuția lui Voronin și de Hoop Scheffer despre implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Moldova – NATO (IPAP), dar și faptul că comunistul a calificat drept „constructiv” dialogul pe acest subiect cu Alianța.

„Păi când ați fost sincer, domnule ex-președinte? Atunci, în 2007, sau acum, când vă temeți să dați un telefon criminalului de război Putin să-și ia armata criminală din Ucraina? Măcar la anii ăștia oleacă de curaj să spui: „Putin, criminal de război ce ești, i-ați criminalii din Ucraina?”. Poți să spui lucrul ăsta? Poți? Nu poți”, a adăugat Igor Grosu.

„Aveți dreptate. Eu cu domnul de Jaap de Hoop Scheffer și la meciuri de fotbal am fost, și cu ajutorul lui personal am construit școala în satul Măcărești, raionul Ungheni, cu ajutorul lor…”, a răspuns deputatul comunist, dar a fost întrerupt de președintele Parlamentului.

„Cu ocupanții aceștia ați construit școală? Doamne ferește!”, a declarat ironic speakerul.

Ulterior, Voronin a continuat spunând: „Cu ajutorul NATO, noi am fost prima țară care a lichidat minele antipersonal și multe alte lucruri. Eu vorbesc nu despre aceasta. Eu văd că dvs. nu înțelegeți și n-o să înțelegeți până la sfârșit desprece vorbesc eu”.

Schimbul de replici s-a terminat cu remarcat lui Igor Grosu despre faptul că Voronin a evitat să comenteze inițiativa sa să-l sune pe Vladimir Putin pentru a-i cere să își retragă armata din țara vecină. „Deci cu Putin „мимо”. Vă este frică totuși. Nu ce să-i facem?”, a menționat el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: