Bani

De ce au picat Facebook și WhatsApp? Mark Zuckerberg a pierdut aproape 7 miliarde de dolari în câteva ore

Stela Untila
| 5 octombrie, 2021
08:19

După cea mai serioasă cădere a serviciilor sale din ultimul deceniu, Facebook a explicat într-un articol cauza întreruperii serviciilor din rețeaua proprie și a aplicațiilor WhatsApp, Instagram și Messenger, informează Economedia.ro. În același timp, averea lui Mark Zuckerberg, fondatorul companiei, a scăzut cu aproape 7 miliarde de dolari în câteva ore, miliardarul coborând o poziție în clasamentul celor mai bogați oameni, întocmit de Bloomberg, pe locul cinci, după Bill Gates. Căderea vine după acuzațiile unei avertizoare de integritate și pana celor trei mari platforme deținute de Facebook, scrie Digi24.

O vânzare în masă de acțiuni ale gigantului digital a scăzut prețul acestora cu aproximativ 5% luni, fapt ce s-a alăturat unei scăderi de aproape 15% de la mijlocul lunii septembrie, transmite Bloomberg.

Averea lui Zuckerberg a scăzut la 120,9 miliarde de dolari, mai mică decât cea a lui Bill Gates, potrivit Indexului Bloomberg al Miliardarilor. El a pierdut din 13 septembrie până acum aproximativ 19 miliarde de dolari, de la aproape cei 140 de miliarde de dolari pe care îi deținea.

Pe 13 septembrie, Wall Street Journal a început să publice o serie de articole bazate pe documente interne ce arată că Facebook știa despre diverse probleme ale produselor sale – precum Instagram dăunează sănătății mentale a adolescentelor și dezinformarea privind revolta de pe 6 ianuarie de la Capitoliul din Washington – în vreme ce public minimiza impactul acestora.

Informațiile au atras atenția oficialilor guvernamentali iar luni un fost manager din companie a prezentat chiar ea problemele.

Facebook a răspuns prin sublinierea faptului că problemele cu care se confruntă produsele, inclusiv polarizarea politică, sunt complexe și nu sunt provocate doar de tehnologie.

„Cred că le dă oamenilor comfortul să se gândească că trebuie să existe o explicație tehnologică sau tehnică pentru problema polarizării politice din SUA”, a precizat, pentru CNN, Nick Clegg, vicepreședintele Facebook pentru afaceri globale.

Luni seara (ora Moldovei) Whatsapp, Facebook şi Instagram au devenit indisponibile (toate sunt deținute de Facebook). Compania Facebook susține că unele modificări realizate la routerele din centrele de date au făcut practic cele patru servicii ”invizibile” pentru restul utilizatorilor de internet.

”Schimbările realizate la configurarea ruterelor care coordonează rețelele de trafic dintre centrele de date ale companiei au dus la întreruperea comunicării cu rețeaua de internet. Această întrerupere a traficului în rețele a avut un efect în cascadă asupra comunicării dintre centrele noastre de date, oprind serviciile noastre”, a scris Facebook.

Compania condusă de Mark Zuckerberg și-a cerut scuze față de utilizatorii afectați, cu trimitere la milioanele de afaceri și antreprenori care utilizează cele patru rețele pentru a-și promova serviciile și produsele.

John Graham-Cumming, expert în cadrul companiei de securitate Cloudflare, a explicat pe Twitter că problema ține, cel mai probabil, de serverele Facebook, care nu le permit utilizatorilor să se conecteze la site-uri ca Instagram sau WhatsApp. Calculatoarele convertesc site-uri precum facebook.com în protocoale interne numerice, printr-un sistem care este asemănător cu agenda telefoanelor. Cumming mai spune că problema Facebook este ca și cum ai înlătura numerele de telefon ale unor persoane din agenda de telefon, ceea ce face ca ei să nu mai poată fi aplelați. Cloudfare furnizează unele soluții pentru infrastructura de net a Facebook.

Cauza tehnică a problemelor este o eroare DNS (sistem de nume de domeniu, abreviat DNS, în engleză Domain Name System) – ceea ce înseamnă că site-urile și aplicațiile nu pot fi văzute pe ”harta” internetului. Ce a cauzat această eroare DNS însă? Cloudfare e explicat că problema inițială a fost provocată de o eroare a BGP (Border Gateway Protocol) – un mecanism care conectează literalmente rețelele din care este formată marea rețea numită internet.

avere, facebook, zuckerberg

Știri similare

Viață

Ex-angajat al Inspectoratului de Supraveghere Tehnică, prins de ANI cu avere nejustificată: autoritatea cere confiscarea a 9,3 mln lei

Viață

Judecătoarea Ana Cucerescu primește undă verde de la CSM pentru a activa la Curtea Supremă de Justiție

Bani

BNM a crescut rata de bază: urmează credite mai scumpe și prețuri mai mari? ANALIZĂ

Nicolai Paholinițchii
| 8 mai, 2026
16:57

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat rata de bază de la 5% la 6,5%. NewsMaker explică ce impact va avea această decizie asupra creditelor și prețurilor, dar și de ce hotărârea regulatorului a fost criticată.

Ce se întâmplă cu rata de bază?

Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază de la 5% la 6,5%. Totodată, cu 1,5 puncte procentuale au crescut și ratele la creditele overnight – până la 8,5%, precum și la depozite – până la 4,5%. În același timp, norma rezervelor obligatorii în lei și valută a rămas neschimbată – 18% și, respectiv, 26%.

Regulatorul și-a justificat decizia prin necesitatea de a reduce presiunea inflaționistă provocată de consecințele conflictului din Orientul Mijlociu: creșterea prețurilor mondiale la resurse energetice, produse alimentare și materii prime, precum și impactul asupra prognozelor privind activitatea economică regională și politicile monetare și fiscale ale principalelor economii ale lumii.

În plus, Banca Națională și-a revizuit prognoza inflației pentru acest an, majorând-o de la 5% la 7%, iar pentru anul viitor – de la 4,5% la 5,8%.

Menționăm că Banca Națională stabilește un coridor inflaționist de 5% ±1,5%. În martie anul acesta, inflația anuală a constituit 5,81%, ceea ce este cu 0,75% mai mult decât în februarie. În primul trimestru, inflația anuală a fost de 5,24%.

Principalele riscuri inflaționiste, potrivit Băncii Naționale, sunt conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, creșterea prețurilor mondiale la produsele alimentare din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, scumpirea îngrășămintelor, precum și posibile ajustări ale tarifelor la serviciile comunale.

Vor crește ratele la credite?

Deocamdată, Banca Națională constată o scădere a ratelor dobânzilor la noile credite. Rata medie la credite este de 9,06%, iar rata medie ponderată la depozite a crescut până la 5,11%.

În cazul creditului ipotecar preferențial Prima Casă, rata dobânzii este calculată în funcție de rata medie a noilor depozite atrase pe un termn de la șase până la 12 luni. În prezent, acest indicator este de 5,57%. Totuși, în ianuarie și februarie acesta era de 5,79%, iar în martie – de 5,61%.

Expertul economic IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a menționat că, după majorarea ratei de bază, cel mai mult se vor scumpi împrumuturile guvernamentale.

„Când crește rata de bază, băncile comerciale își majorează imediat ratele. Aici legătura este aproximativ următoarea: dacă rata a crescut cu 1,5%, atunci pentru împrumuturile guvernamentale aceasta înseamnă aproximativ plus 1%”, a explicat expertul.

De asemenea, potrivit lui, vor avea de „suferit” și creditele de consum. „Ratele la acestea nu vor crește atât de mult. Nu este ceva grav și acesta este, de fapt, scopul Băncii Naționale – ca numărul creditelor să scadă, iar numărul depozitelor să crească”, spune Ioniță.

În același timp, în opinia sa, ratele dobânzilor pentru creditarea businessului nu se vor schimba semnificativ.

Directorul centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor, consideră că este de așteptat o creștere a ratelor la valorile mobiliare de stat.

Ce se întâmplă cu inflația?

Veaceslav Ioniță prognozează pentru acest an o inflație la nivel de 7–9%. „Asupra inflației influențează mai puternic creșterea cursului valutar decât scumpirea banilor. După inflația din 2022, [când ajungea la 34,6%], și de la începutul anului 2025 [după criza energetică], acum există riscuri de creștere a prețurilor la produsele alimentare și la energie. O inflație la nivel de 7–9% este resimțită, însă pentru economia moldovenească aceasta se încadrează în limitele normalității”, a declarat Ioniță.

Referindu-se la produsele alimentare, expertul a explicat că îngrășămintele sunt produse pe bază de gaz, motiv pentru care acestea s-au scumpit semnificativ.

La rândul său, expertul economic Marin Gospodarenco a remarcat că problema este că „veniturile nu cresc întotdeauna în același ritm cu prețurile”. „Astfel, decizia BNM este o măsură de protecție, nu de confort. Banca încearcă să protejeze stabilitatea prețurilor, însă în viața de zi cu zi oamenii simt imediat reversul medaliei: bani «scumpi», creditare mai prudentă și costuri ridicate ale vieții”, a explicat expertul.

De ce a fost criticată decizia Băncii Naționale?

Potrivit lui Adrian Lupușor, nu este clar de ce măsurile de combatere a inflației se limitează doar la majorarea ratei de bază și nu sunt însoțite de o comunicare mai activă din partea BNM. „O comunicare eficientă ar fi permis chiar și o majorare mai modestă [de doar 0,5%], dacă o asemenea decizie ar fi fost însoțită de un apel clar al BNM către business și populație să nu ia decizii financiare pripite, să aștepte încheierea șocului inflaționist, care este temporar, și să nu alimenteze spirala așteptărilor. Adesea, astfel de explicații și o poziție publică activă pot fi mult mai eficiente decât majorarea mecanică a ratei”, a declarat Lupușor.

De asemenea, potrivit expertului, nu este clar de ce decizia a fost luată la două luni după începutul crizei energetice din Orientul Mijlociu. „Pentru că era evident că este vorba despre un șoc inflaționist extern, care inevitabil va provoca efecte de «runda a doua» și va amplifica așteptările inflaționiste”, a explicat Lupușor.

Acesta a îndemnat, de asemenea, Banca Națională să se ocupe mai activ de cercetări fundamentale, „pentru a înțelege mai bine legătura dintre șocurile de ofertă și așteptările inflaționiste”. „Se pare că BNM adesea exagerează cu înăsprirea politicii din teama efectelor de «runda a doua», însă pentru încrederea în politică sunt necesare dovezi empirice”, a remarcat Lupușor.

Expertul a îndemnat Banca Națională, pentru mai multă transparență, să publice procesele-verbale ale ședințelor Comitetului executiv al Băncii, astfel încât să fie clar cine a participat la luarea deciziilor și ce argumente au fost aduse.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!