În premieră în ultimii ani, președintele României, Nicușor Dan, nu a transmis nicio felicitare publică de Ziua Independenței R. Moldova. Publicația G4media scrie, citând surse proprii, că lipsa unui mesaj din partea șefului de stat ar avea un substrat politic, și anume „exprimarea unui ideal unionist”.
„E doar o gafă sau o alegere deliberată, cu semnificație politică? Informațiile G4Media indică un semnal politic: exprimarea unui ideal unionist, așa cum o făcuse și acum o lună într-un interviu în presa germană, spre surprinderea jurnalistului FAZ. Dar unionismul e o sabie cu două tăișuri acum, în plină invazie a Rusiei și cu un guvern ungar care agită constant revizionismul istoric”, scrie publicația.
Conform sursei citate, mesajul de felicitare pregătit pentru președinte nu a fost transmis, ceea ce ar putea indica „o alegere politică” :
„Absența lui reprezintă un mesaj implicit de unionism, o spun oameni care înțeleg jocul președintelui: locul Republicii Moldova e lângă România, nu există deci nici un motiv de celebrare a independenței unui stat care ar trebui înghițit de România”, mai menționează publicația.
Sursele G4Media susțin că absența lui Nicușor Dan în R. Moldova de Ziua Independenței, alături de liderii europeni Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk, ar reprezenta „o strategie convenită cu Chișinăul”.
„Nicușor Dan nu a fost pe scenă, pentru că, din informațiile G4Media, strategia convenită cu Chișinăul e ca președintele să meargă în Moldova pe 31 august, de Ziua Limbii Române. Pare o decizie pragmatică, liderii europeni își împart sarcinile pentru a sprijini partida pro-europeană din Moldova la diferite evenimente publice”, scrie instituția media.
Amintim că în iulie, Nicușor Dan a declarat că, „personal, își dorește o unire cu R. Moldova, dar respectă pe deplin voința poporului din republica vecină”. Acesta a fost întrebat, în cadrul unui interviu oferit publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, dacă România va investi și în infrastructura din R. Moldova, „care este puternic afectată de amenințările rusești”, în contextul în care țările NATO intenționează să își majoreze treptat cheltuielile pentru apărare până la 5%, din care 1,5% vor fi alocate infrastructurii relevante pentru apărare.
