Șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, nu vede o lacună în legislație în cazul condamnaților care fug de justiție în regiunea transnistreană. „Problema este de regiunea transnistreană”, a menționat Dumbravan. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 5 ianuarie a emisiunii „În context” de la Moldova 1.
În timpul emisiunii, șeful Procuraturii Anticorupție a fost întrebat dacă vede o lacună în legislație în contextul persoanelor care se eschivează de la pedeapsă și care, potrivit datelor autorităților, se ascund în regiunea transnistreană sau au părăsit țara prin această regiune.
„Avem regiunea transnistreană, care nu este controlată de către autoritățile de stat ale Republicii Moldova – aici este o etapă sau o lacună de care beneficiază unii inculpați. (…) Când părăsesc Republica Moldova, preponderent o părăsesc prin regiunea transnistreană”, a comunicat Dumbravan.
Șeful Procuraturii Anticorupție a adăugat că persoanele nu pot părăsi hotarele țării prin posturile controlate de către Republica Moldova. „Când sunt aplicate măsuri preventive, chiar și non-privative de libertate precum obligarea de a nu părăsi țara sau obligarea de a nu părăsi localitatea, procurorii și instanța de judecată întreprind măsuri și prin încheieri sau prin ordonanțe se pune consemn la frontieră, deci electronic. Faptul dat este vizibil și aceste persoane nu pot părăsi hotarele Republicii Moldova prin posturile vamale sau ale poliției de frontieră, controlate de către Republica Moldova. Nu văd probleme în sensul în care se raportează plecarea, fiindcă nu este posibilă așa plecare sau ieșirea peste hotare prin aceste posturi controlate de organele de drept ale Republicii Moldova. Problema este de regiunea transnistreană”, a menționat Marcel Dumbravan.
În continuare, șeful Procuraturii Anticorupție s-a referit la procesul care precede pronunțarea unei sentințe. „Învinuiții/inculpații care se prezintă în instanța de judecată, de regulă, o fac în felul următor: ca să nu le fie aplicată o măsură preventivă și în cazul în care lipsesc aceste temeiuri de a aplica o măsură preventivă, ei se prezintă în instanța de judecată de fiecare dată la examinarea cazului, iar pronunțarea sentinței de judecată într-un final instanța o poate pronunța și în lipsa părților în judecată. Nu văd cum ar fi o lacună legislativă, mai mult ar putea fi vorba despre regiunea necontrolată de autoritățile Republicii Moldova, de care am văzut că în ultimul timp beneficiază inculpații/criminalii care părăsesc pe acolo țara și se eschivează de la răspundere”, a spus Dumbravan.
***
Pe 30 decembrie, președinta Maia Sandu a solicitat Guvernului „îmbunătățirea cadrului existent și întreprinderea măsurilor legislative necesare de prevenire a eschivării persoanelor condamnate de la executarea pedepsei, inclusiv prin simplificarea procedurii de dare în căutare a persoanei, odată cu pronunțarea sentinței și a măsurii de arest în scopul executării sentinței”. Solicitarea a venit la câteva zile după ce, potrivit datelor autorităților, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare, a ajuns în regiunea transnistreană cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.
Precizăm că acesta nu este primul caz de condamnare cu rezonanță din acest an în care inculpatul a reușit să se sustragă justiției. Și foștii deputați afiliați fugarului condamnat Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit teritoriul Republicii Moldova aflat sub controlul autorităților constituționale înainte de pronunțarea sentințelor de condamnare la închisoare pentru fapte de corupție și finanțare ilegală a partidelor. Autoritățile declara inițial că cei doi s-ar ascunde în regiunea din stânga Nistrului. Pe 29 decembrie, șeful IGP a spus că una din versiunile examinate de poliție este că Nesterovschi și Lozovan ar fi părăsit regiunea transnistreană și ar fi ajuns în Federația Rusă.
