Viktor Orban a fost reales în funcția de premier al Ungariei, pentru a cincea oară, în favoarea sa votând 133 de deputaţi şi 27 împotrivă. Într-un discurs rostit în parlament pe 16 mai după realegerea sa în funcţie şi depunerea jurământului pentru un nou mandat, Orban a declarat că deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurităţii şi războiului.
Viktor Orban a explicat că războiul din Ucraina şi politica de sancţiuni a Europei au dus la o criză energetică, în timp ce creşterea preţurilor la energie, combinată cu creşterea ratelor dobânzii în SUA pentru combaterea inflaţiei vor duce la o perioadă de recesiune şi stagnare în Europa, transmite Agerpres.
Potrivit liderului ungar, este probabil să apară din nou epidemii, precipitând adâncirea crizei economice şi intensificând valurile de migraţie către ţări bogate.
Mai mult, a adăugat el, războiul din Ucraina va fi probabil unul prelungit şi global.
Viktor Orban a subliniat din nou în discursul de luni importanţa de a menţine Ungaria în afara acestui război şi de a asigura pacea şi securitatea Ungariei, care „vor reprezenta principala misiune pentru următorul deceniu”.
Războiul care are loc în vecinătatea Ungariei implică o cantitate „greu de imaginat” de armament, ceea ce creează o ameninţare constantă pentru Ungaria, a atenţionat Orban, adăugând că cei care transportă arme (în zona de război) „sunt deja cu un picior în război”.
„Noi suntem pentru pace” şi „dorim un armistiţiu imediat şi convorbiri de pace”, a conchis premierul ungar.
El a amintit şi de disputele Budapestei cu UE, afirmând că „Bruxellesul abuzează de puterile sale în fiecare zi şi încearcă să ne impună cu forţa lucruri rele şi străine”, iar gesturile conciliante ale Ungariei în privinţa migraţiei, a chestiunilor legate de gen şi mai nou a embargoului privind petrolul rusesc au fost respinse.
„Dar nu vom renunţa la apărarea frontierelor noastre. Nu vom permite intrarea migranţilor, ne vom proteja familiile şi nu-i vom lăsa pe militanţii de gen în şcoli”, a declarat Orban, asigurând, pe de altă parte, că este totuşi în interesul Ungariei să rămână membră a UE „în următorul deceniu”.
După ce partidul său Fidesz a câştigat detaşat alegerile legislative de la începutul lui aprilie, în pofida prezentării, în premieră, a unui front comun de către opoziţie, Viktor Orban a devenit, pentru a cincea oară, şef al guvernului, în favoarea sa votând 133 de deputaţi şi 27 împotrivă.
Cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Federației Ruse ar putea fi presați să accepte obligații militare. Avertismentul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe, în contextul unui decret prezidențial emis la Moscova la 5 noiembrie 2025, care prevede că anumite categorii de cetățeni străini ce solicită permis de ședere sau cetățenia rusă pot fi obligate să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte un document care să confirme inaptitudinea pentru armată.
Potrivit MAE, deși autoritățile ruse invocă existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii moldoveni, modul de aplicare a acestora rămâne neclar. În practică, există riscul ca persoanele vizate să fie constrânse să accepte obligații militare.
În acest context, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor moldoveni aflați în Federația Rusă să manifeste maximă prudență și să evite semnarea oricăror documente cu caracter militar fără consultarea prealabilă a unui jurist. Totodată, MAE îndeamnă persoanele care se confruntă cu presiuni să solicite imediat asistență consulară.
Pentru informații suplimentare și sprijin, cetățenii sunt încurajați să contacteze misiunea diplomatică a Republicii Moldova la Moscova.
Ce prevede decretul care condiționează actele de ședere de serviciul militar
Zeci de mii de bărbați străini care solicită permis de ședere sau cetățenia Federației Ruse nu mai pot depune dosarele fără un contract cu armata rusă sau fără un certificat de inaptitudine militară, arată o investigație a publicației „Sistema”. Noile reguli îi vizează în special pe cei care încearcă să se legalizeze pe motive familiale sau în baza unei șederi îndelungate în Rusia.
Străini în fața clădirii Centrului Multifuncțional de Migrație din Moscova, anul 2021
Documentul, semnat de Putin pe 5 noiembrie, curent, prevede obligativitatea semnării unui contract militar de către cetățeni străini pentru obținerea permisului de ședere în Rusia, potrivit agenției Nastoyashchee Vremya.
În lipsa documentelor cerute, solicitanții au practic două opțiuni: fie renunță la procesul de legalizare, fie semnează un contract de serviciu cu Ministerul Apărării sau cu structuri afiliate, pentru a putea continua procedura.
Regulile nu se aplică însă tuturor. Sunt exceptați studenții, specialiștii înalt calificați și participanții la programe de repatriere, însă pentru ceilalți, obținerea actelor rusești vine acum cu un risc clar: asumarea unei obligații militare.
Presa: Mai mult de 30 de mii de străini trimiși pe front din partea Rusiei
De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în Federația Rusă s-au intensificat cazurile de presiune asupra migranților proveniți din statele post-sovietice. Inițial, presiunile au fost exercitate asupra celor care obținuseră recent cetățenia rusă, dar nu se înregistraseră la evidența militară, așa cum li se cere cetățenilor Federației Ruse.
Migranți reținuți în timpul unui raid la secția de poliție din Sankt Petersburg, anul 2023
Publicația Sever.Realii relata că, încă din 2024, noii posesori ai pașapoartelor rusești erau convocați la serviciile de migrație și amenințați cu retragerea cetățeniei dacă refuzau să meargă pe front. Sibir.Realii scria despre raiduri în masă, în cadrul cărora erau reținuți migranți care obținuseră recent cetățenia rusă și forțați să semneze contracte cu armata.
În mai 2025, șeful Comitetului de Investigații al Federației Ruse, Aleksandr Bastrîkin, declara că pe front luptă cel puțin 20.000 de persoane originare din Asia Centrală care au cetățenie rusă, iar alte 10.000, potrivit lui, au fost trimise „să sape tranșee”. El a mai afirmat că instituția pe care o conduce desfășoară periodic raiduri pentru identificarea migranților care au obținut cetățenia rusă, dar nu s-au înregistrat la evidența militară.
Totuși, presiunile nu s-au limitat doar la cei care deja aveau cetățenie. Încă din 2022, după cum relata într-un interviu pentru publicația Kloop activista pentru drepturile omului Valentina Ciupik, în centrul de migrație „Saharovo” din Moscova, străinilor li se „strecurau” în pachetul de documente, printre altele, și contracte pentru serviciul militar „voluntar”. De atunci, această practică s-a extins. În septembrie 2025, publicația Liudi Baikala a publicat o relatare detaliată despre modul în care funcționarii exercită presiuni asupra migranților care depun cereri pentru permis de ședere sau cetățenie, pentru a-i determina să plece la război.
Potrivit calculelor realizate de Serviciul rus al BBC și Mediazona pe baza surselor deschise, până la mijlocul lunii noiembrie 2025 erau cunoscute cel puțin 1.339 de cazuri de cetățeni străini uciși în rândurile armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
