Decis: Profitul BNM va fi redirecționat la venitul bugetului de stat

Parlamentul  a aprobat, în ședința plenară de astăzi, proiectul de lege prin care se propune instituirea unui nou mod de alocare a profitului disponibil pentru distribuire al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) la venitul bugetului de stat. Documentul a fost susținut de 52 de deputați. Opoziția susține că proiectul nu presupune întoarcerea banilor din frauda bancară, ci doar trasferul anumitor sume de bani „dintr-un buzunar în altul”. 

Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, a explicat că, în cazul în care capitalul statutar constituie mai puțin de 4% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naționale, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat în întregime pentru majorarea capitalului statutar. În cazul în care capitalul statutar constituie de la 4% până la 10% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naționale, 50% din profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat la majorarea capitalului statutar, iar 50% va fi transferat la venitul bugetului de stat.

În cazul în care capitalul statutar constituie mai mult de 10% din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, profitul disponibil pentru distribuire va fi transferat în întregime la venitul bugetului de stat. Potrivit ministrului, promovarea proiectului de lege va diminua presiunea financiară asupra bugetului de stat pe termen mediu și lung, ca urmare a deservirii obligațiunilor de stat emise în anul 2016, cu suma profitului disponibil pentru distribuirea Băncii Naționale aferent anului financiar respectiv.

De cealaltă parte, deputatul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari, a criticat inițiativa. Acesta susține că documentul nu propune un mod concret de a scuti cetățenii de a achita pentru banii furați.

„Aceste 218 milioane, care sunt propuse, au o țintă electorală. Dar, decât nimic, Platforma Demnitate și Adevăr susține această idee. Mai ales că noi am propus ca această sumă, în întregime să fie direcționată pentru indexarea pensiilor, care sunt sub minimul de existență – peste 430 de mii de pensionari”, a notat Alexandru Slusari.

Dumitru Alaiba, deputat al Partidului Acțiune și solidaritate, a menționat că este un proiect „cosmetic”.

„Nu este un proiect rău sau bun. Este un proiect care nu aduce miliardul înapoi, așa cum ați promis, dragi colegi în campanie. De la acest proiect miliardul va rămâne furat, miliardul va rămâne nerecuperat, va rămâne în continuare prin offshore-uri, iar ce care furat, care au facilitat acest furt sau care au obstrucționat ancheta ani de zile, vor rămâne nepedepsiți”, a spus parlamentarul.

Deputatul Partidului Socialiștilor Vlad Batrîncea a declarat că astăzi nu se discută despre recuperarea miliardelor furate.

„Nu este aceeași pușculiță, dacă suntem deputați și cunoaștem legea. Banii pe care îi are Banca Națională nu au nimic cu bugetul public național. De ce mințiți cetățenii? Nu sunt bani care pot fi utilizați pentru interesele cetățenilor – programe sănătate, investiții și așa mai departe. Sunt banii Băncii Naționale. Și guvernul propune prin lege să responsabilizăm BNM. Să folosim veniturile acestei bănci naționale, care este o instituție publică, dar independentă, să-i folosim în gestionarea unei situații foarte grave, când cetățenii trebuie să achite banii furați”, a mai spus socialistul.

Rezultatele preliminare, până la efectuarea auditului, ale Băncii Naționale a Moldovei pentru anul 2019 arată un profit disponibil pentru distribuire de circa 436 milioane de lei.

Proiectul de lege mai prevede modificarea legii privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat.

Potrivit autorilor, formula propusă este conformă cu practicile internaționale și asigură echilibrul dintre distribuirea profiturilor către bugetul de stat și capitalizarea graduală a BNM, generează resurse suplimentare pentru implementarea politicii monetare, precum și pentru completarea veniturilor bugetului de stat.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: