Decis: Profitul BNM va fi redirecționat la venitul bugetului de stat

Parlamentul  a aprobat, în ședința plenară de astăzi, proiectul de lege prin care se propune instituirea unui nou mod de alocare a profitului disponibil pentru distribuire al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) la venitul bugetului de stat. Documentul a fost susținut de 52 de deputați. Opoziția susține că proiectul nu presupune întoarcerea banilor din frauda bancară, ci doar trasferul anumitor sume de bani „dintr-un buzunar în altul”. 

Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, a explicat că, în cazul în care capitalul statutar constituie mai puțin de 4% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naționale, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat în întregime pentru majorarea capitalului statutar. În cazul în care capitalul statutar constituie de la 4% până la 10% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naționale, 50% din profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat la majorarea capitalului statutar, iar 50% va fi transferat la venitul bugetului de stat.

În cazul în care capitalul statutar constituie mai mult de 10% din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, profitul disponibil pentru distribuire va fi transferat în întregime la venitul bugetului de stat. Potrivit ministrului, promovarea proiectului de lege va diminua presiunea financiară asupra bugetului de stat pe termen mediu și lung, ca urmare a deservirii obligațiunilor de stat emise în anul 2016, cu suma profitului disponibil pentru distribuirea Băncii Naționale aferent anului financiar respectiv.

De cealaltă parte, deputatul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari, a criticat inițiativa. Acesta susține că documentul nu propune un mod concret de a scuti cetățenii de a achita pentru banii furați.

„Aceste 218 milioane, care sunt propuse, au o țintă electorală. Dar, decât nimic, Platforma Demnitate și Adevăr susține această idee. Mai ales că noi am propus ca această sumă, în întregime să fie direcționată pentru indexarea pensiilor, care sunt sub minimul de existență – peste 430 de mii de pensionari”, a notat Alexandru Slusari.

Dumitru Alaiba, deputat al Partidului Acțiune și solidaritate, a menționat că este un proiect „cosmetic”.

„Nu este un proiect rău sau bun. Este un proiect care nu aduce miliardul înapoi, așa cum ați promis, dragi colegi în campanie. De la acest proiect miliardul va rămâne furat, miliardul va rămâne nerecuperat, va rămâne în continuare prin offshore-uri, iar ce care furat, care au facilitat acest furt sau care au obstrucționat ancheta ani de zile, vor rămâne nepedepsiți”, a spus parlamentarul.

Deputatul Partidului Socialiștilor Vlad Batrîncea a declarat că astăzi nu se discută despre recuperarea miliardelor furate.

„Nu este aceeași pușculiță, dacă suntem deputați și cunoaștem legea. Banii pe care îi are Banca Națională nu au nimic cu bugetul public național. De ce mințiți cetățenii? Nu sunt bani care pot fi utilizați pentru interesele cetățenilor – programe sănătate, investiții și așa mai departe. Sunt banii Băncii Naționale. Și guvernul propune prin lege să responsabilizăm BNM. Să folosim veniturile acestei bănci naționale, care este o instituție publică, dar independentă, să-i folosim în gestionarea unei situații foarte grave, când cetățenii trebuie să achite banii furați”, a mai spus socialistul.

Rezultatele preliminare, până la efectuarea auditului, ale Băncii Naționale a Moldovei pentru anul 2019 arată un profit disponibil pentru distribuire de circa 436 milioane de lei.

Proiectul de lege mai prevede modificarea legii privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat.

Potrivit autorilor, formula propusă este conformă cu practicile internaționale și asigură echilibrul dintre distribuirea profiturilor către bugetul de stat și capitalizarea graduală a BNM, generează resurse suplimentare pentru implementarea politicii monetare, precum și pentru completarea veniturilor bugetului de stat.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: