Olympic Moldova

Decizie finală: Marin Robu rămâne fără medalia de la Jocurile Olimpice 2024. Reacția halterofilului

Halterofilul moldovean Marin Robu, care s-a clasat pe locul IV la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 și în cazul căruia a fost contestată decizia arbitrilor, rămâne pe același loc și nu va primi medalia de bronz. O hotărâre în acest sens a fost pronunțată de Curtea de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, care a menționat că „decizia juriului este de necontestat”, a anunțat, pe 6 mai, Federația de Haltere din Republica Moldova. „Eu consider, până în ziua de azi, că s-a făcut o nedreptate și nu doar eu consider asta”, a reacționat halterofilul.

Potrivit Federației de Haltere din Moldova, Curtea Arbitrală de Sport de la Lausanne a pronunțat o decizie în cazul atletului Marin Robu. „Din păcate, rezultatul final nu a fost în favoarea atletului nostru”, a precizat Federația.

Federația a menționat că, în decizia finală, se stipulează că „recurenții au avut calitatea procesuală de a depune un recurs”, iar „decizia juriului este de necontestat, în ciuda numeroaselor argumente legale și dovezi prezentate”.

„Federația de Haltere a Republicii Moldova nu va comenta mai departe pe marginea decizia Curții Arbitrale de Sport, pe care suntem obligați să-l respectăm. În orice caz, pentru noi toți din Moldova și mulți din străinătate, Marin Robu rămâne titularul de drept al acelei medalii”, a declarat Federația.

În reacție la decizia Curții Arbitrale, Marin Robu a declarat pentru Real Media că, în cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris, i s-a făcut o nedreptate și că nu și-a schimbat opinia. „Cu părere de rău, decizia a fost luată în defavoarea mea. Nu mi s-a întors medalia de la Jocurile Olimpice. Eu consider, până în ziua de azi, că s-a făcut o nedreptate și nu doar eu consider asta, ci întreaga comunitate a sportului”, a comunicat Robu.

***

Amintim că, în august 2024, halterofilul moldovean Marin Robu a evoluat la Jocurile Olimpice de la Paris, unde s-a clasat pe locul IV. Medalia de bronz olimpic și, respectiv, locul III au fost atribuite halterofilului italian, Antonino Pizzalato.

Federația de Haltere din Moldova anunța că va contesta decizia arbitrilor, menționând că Robu ar fi trebuit să se claseze pe locul III și să fie medaliat cu bronz. Conform federației, Marin Robu a ridicat la proba smuls 175 kg, obținând locul 3 în clasamentul provizoriu, și locul 2 la proba aruncat, cu 208 kg ridicate. Astfel, acesta a ridicat în total 383 kg. Potrivit lui Marin Robu, Antonino Pizzalato a ridicat un total de 384 kg, însă una dintre încercări, de 212 kilograme, ar fi fost realizată cu încălcarea regulamentului. În acest sens, el a criticat o decizie a juriului, la care au apelat arbitrii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: