screenshot

Demisia judecătoarei Tamara Chișca-Doneva, ale cărei sentințe au adus condamnarea Moldovei la CtEDO, admisă parțial: „Nu îmi este rușine”

Președinta interimară a Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, a fost eliberată din funcția de judecător, începând cu data de 25 august. Vineri, Consiliul Superior al Magistraturii i-a admis parțial cererea de demisie, transmite IPN.

Examinarea demisiei a început cu o cerere de recuzare a membrului CSM Nina Cernat. Tamara Chișca-Doneva a declarat că mandatul ei de membru a expirat din moment ce a fost aprobată noua componență a Consiliului. După deliberări, recuzarea a fost respinsă. Ca urmare, magistrata CSJ a cerut amânarea examinării cererii sale de demisie pentru a-și formula apărarea. CSM i-a respins și acest demers.

Examinarea demisiei a decurs într-o atmosferă tensionată. Fiind întrebată despre mai multe dosare, inclusiv pentru care Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Tamara Chișca-Doneva a declarat că nu îi este rușine pentru nicio sentință dată pe cauzele pe care le-a examinat în cei 36 de ani de activitate. Ulterior, ea le-a solicitat membrilor CSM să-i comunice decizia și a părăsit sala de ședințe.

Examinarea cererii magistratei a fost examinată în lipsă. În urma dezbaterilor, CSM a aprobat parțial cererea de demisie, acceptând eliberarea din funcția de judecător al CSJ.

***

Potrivit profilului realizat de RISE Moldova, Chișcă-Doneva și-a început cariera de magistrat în 1987, când a fost numită judecătoare la Hîncești. În 1995 o regăsim deja în Chișinău, la Judecătoria sect. Rîșcani. După un an este avansată la Curtea de Apel a Republicii Moldova, iar în 2003 – la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Din 2019, deține interimatul funcției de președintă a Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al CSJ.

Magistrata a făcut parte din complete de judecată care au luat decizii în dosare care, ulterior, au dus la condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Printre acestea se numără și dosarul „Gemenii”. Ea a făcut parte din completul de judecători care a luat decizia finală, iar ulterior Guvernul R. Moldova a fost obligat să achite prejudicii de peste 1,5 mln euro.

Potrivit unei hotărâri a Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor al Consiliului Superior al Magistraturii din 11 octombrie 2019, doar în perioada 2016-2018, magistrata a luat decizii în patru cauze care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

În martie 2022, pe numele Tamarei Chișca-Doneva a fost deschis un dosar penal, magistrata fiind bănuită de îmbogățire ilicită. Însă septembrie 2022 a fost scoasă de sub urmărire penală deoarece „nu au fost identificate probe ce ar statua decizia de punere sub învinuire”. Procuratura Anticorupție a anunțat însă că urmărirea penală continuă.

 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: