Subiectul despre diaspora moldovenească și despre participarea sa în viața Moldovei zguduie spațiul informațional din Moldova de două săptămâni. Polemizează dur politicienii, experții, diaspora, dar și cei care trăiesc în Moldova. Unii spun că datorită transferurilor bănești ale migranților, țara există și se dezvoltă cumva, alții consideră că aceștia provoacă creșterea importurilor, iar modelul economic al țării este în continuare cel de consum. NM a analizat, cine are dreptate.
Cât și de unde
După ce rezultatele turului întâi al alegerilor prezidențiale de la 1 noiembrie au fost făcute publice, subiectul despre diasporă și despre influența acesteia asupra vieții politice din Moldova a devenit unul dintre cele mai discutate. Președintele în exercițiu Igor Dodon, care a candidat la aceste alegeri pentru cel de-al doilea mandat, a numit diaspora „un electorat paralel” și a declarat că opinia ei despre vectorul de dezvoltare a Moldovei nu coincide cu părerea celor care trăiesc în Moldova.
Migranții au reacționat imediat. În mai multe postări de pe rețelele sociale, în interviuri pentru presă, aceștia au declarat că doar remitențele din partea diasporei stimulează creșterea economică a Moldovei, iar rudele lor pot trăi cât de cât decent, de aceea diaspora are dreptul să decidă, ce fel de președinte trebuie să fie în Moldova.
În ultimii trei ani, muncitorii migranți transferă anual în țară, în medie, 1,2 miliarde de dolari. Sunt banii care ajung în bănci prin sistemele de plată prin care se efectuează transferurile. Conform estimărilor Băncii Naționale, aproximativ tot atâția bani ajung în țară prin alte canale.
Structura valutară a transferurilor s-a schimbat destul de mult în această perioadă: ponderea transferurilor în euro a crescut cu aproape un sfert – de la 40% în anul 2017 până la 63% spre sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului curent. Transferurile în ruble s-au redus în această perioadă cel puțin de cinci ori – de la 9,2% până la 1,7%.
S-a schimbat și structura surselor remitențelor. Dacă anterior cota transferurilor din Rusia era mai mare de 20%, acum, potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale, s-a redus până la 14,2%. Israel și Italia sunt printre lideri după volumul de transferuri.
Anul acesta, volumul transferurilor bănești în Moldova a crescut brusc: conform rezultatelor celui de-al treilea trimestru – cu 34%. În nouă luni, în țară s-a transferat deja peste 1 miliard de dolari.
De notat că în luna martie, adică la începutul pandemiei, experții prognozau o scădere a transferurilor, presupunând că mulți migranți își vor pierde locul de muncă și vor reveni în Moldova. Când însă a devenit clar faptul că pandemia este de lungă durată, transferurile au început să crească în fiecare lună: în luna mai – cu 24,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, în iunie – cu 42,2%, în iulie – cu 25,5%, în august – cu 27,2%, în septembrie – cu 48%.
Potrivit afirmațiilor lui Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS Viitorul, acest lucru s-a întâmplat din două motive: mulți migranți au reușit să revină la muncă peste hotare chiar la începutul verii, iar din cauza restricțiilor de deplasare, ei transmit banii prin sistemele de plată oficiale și nu cu ajutorul rudelor, coletelor etc.
Cum este influențată economia
Analizând pe pagina sa de Facebook influența transferurilor financiare asupra economiei, Alexandr Muravschi, fostul ministru al economiei, a presupus că anual, în Moldova ajung prin toate canalele, în medie, 3 miliarde de dolari, sau 25-27% din PIB. Totodată, el a menționat că mulți numesc cifrele de 18-20%. Potrivit lui Muravschi, contribuția acestor mijloace financiare în formarea PIB este cu mult mai mică – 6-8%.
Estimând influența acestor mijloace financiare asupra economiei țării, Muravschi a subliniat faptul că acestea îmbunătățesc considerabil echilibrul de plăți al țării, iar acesta este unul dintre cei mai importanți factori care asigură stabilitatea macroeconomică.
„Banii transferați de rude, în primul rând, părinților, le permit să aibă un trai cât de cât decent. […] O parte din acești bani rămân în depozitele din băncile din RM, formând astfel resursele pentru creditarea afacerilor și a populației. O altă parte a mijloacelor se investește în construcții, achiziția sau reparația imobilelor. Aceasta stimulează dezvoltarea industriei producătoare de materiale de construcție autohtone și creează locuri de muncă în acest sector. Banii obținuți de către rude sunt cheltuiți pentru consum, stimulează importurile și prin sistemul de colectare a TVA și a accizelor, cresc veniturile la buget”, ex-ministrul a enumerat avantajele transferurilor.
Referindu-se la impactul negativ, Muravschi a menționat mai întâi de toate dezavantajele pentru sistemul de pensii. „Reprezentanții așa-numitei diaspore nu plătesc niciun bănuț în fondul de asigurare socială. Aceasta înseamnă că pensiile părinților lor și ale rudelor cu dizabilități sunt plătite de cei care trăiesc și lucrează în Moldova”, a menționat Muravschi. Potrivit lui, același lucru se referă și la fondul de asigurare medicală.
Un alt dezavantaj al transferurilor bănești este, potrivit lui Muravschi, creșterea importurilor. „Banii se cheltuiesc pentru consumul obișnuit. Economia țării, industria autohtonă nu poate satisface rapid nevoile populației și aceasta și le satisface în special datorită importurilor. Dar din diferite motive, aceste importuri suprimă și mai mult producătorul autohton, iar procesul se dezvoltă în formă de spirală”, a adus drept exemplu fostul ministru al economiei.
În opinia sa, dacă s-ar pune pe un cântar toate avantajele și dezavantajele, nu se știe care ar prevala. Muravschi consideră că „nu va fi nicio tragedie dacă banii de la migranți nu vor ajunge în Moldova”. „Se vor reduce importurile. Se va micșora numărul de automobile pe străzi. Se va reduce volumul de construcții. Vor avea loc transformări structurale în interiorul economiei. O anumită parte a populației va începe să lucreze mai bine și toate se vor stabiliza și va merge mai departe”, consideră expertul.
În comentariile la postarea lui Muravschi, mulți l-au susținut, precum că diasporei i se acordă o importanță prea mare. Alții dimpotrivă, nu au fost de acord în acest sens. Ei au menționat că transferurile bănești ale migranților sunt investiții, fără condiții și fără dobândă. În același timp, unii consideră că acești bani înseamnă exportul forței de muncă, care aduce în țară de trei ori mai multă valută decât exportul de mărfuri și servicii.
„Nu uitați despre veniturile la buget sub formă de TVA [datorită achizițiilor de mărfuri cu banii migranților], accize și taxe vamale [datorită importurilor], ceea ce constituie aproximativ 10 miliarde de lei anual. De notat că diaspora practic nu beneficiază de serviciile publice sau de banii din buget”, a menționat într-un comentariu Mihai Trofim, reprezentant al diasporei, colaborator al unei companii de transporturi din Montreal.
Alexandr Macuhin, doctor în științe sociale, consideră că „în lume nu există nicio țară în care creșterea considerabilă a transferurilor bănești ar contribui la transformarea economiei acesteia”. „Drept exemplu, putem vedea Kârgâzstanul și Tadjikistanul, care nu ies din top-5 economii ale lumii dependente de remitențe”, a menționat Macuhin pentru NM.
Pe de altă parte, a adăugat el, pandemia înseamnă deja o criză economică mondială de intensitate diferită. „Ce vor face toți acești oameni dacă vor rămâne fără susținere financiară? Ce va face economia din care va pleca un miliard de dolari, acești bani fiind cheltuiți în cea mai mare parte în consum, medicină, servicii, învățământ cu plată etc.?”, i-a întrebat el pe cei care subestimează influența diasporei asupra vieții din Moldova.
Economista Marina Soloviova a menționat într-un comentariu pentru NM, la fel ca și Muravschi, coraportul volumului de transferuri față de PIB care, conform datelor BNM, a constituit 15% în anii 2018-2019. „Însă ar fi greșit să afirmăm că migranții oferă 15% din PIB. În primul rând, nu toate transferurile vin de la migranți, în această statistică sunt incluse și salariile persoanelor care trăiesc în Moldova și lucrează pentru angajatori străini. De regulă, aceștia sunt programatorii, contabilii, traducătorii, alți freelanceri, colaboratori ai firmelor străine și ai organizațiilor internaționale. Ei nu au plecat nicăieri, lucrează aici, dar primesc bani din străinătate. Nu se știe, care este ponderea lor în transferurile de peste hotare, nimeni nu întocmește o asemenea statistică, dar aceasta nici nu este atât de necesară. Doar acum, înainte de alegeri, oamenii au început să se împartă în locali și plecați, dar mai devreme, nimănui nu i-a trecut prin cap să calculeze în serios, cine investește mai mult în Patrie”, a subliniat Soloviova.
Ea a precizat că migranții influențează indirect asupra PIB-ului: pe de o parte, transferurile bănești au un impact pozitiv asupra acelei componente a PIB-ului, cum ar fi consumul final al gospodăriilor, iar pe de altă parte, au un impact negativ asupra altei componente – exportul pur (exportul de mărfuri și servicii minus importul de mărfuri și servicii), pentru că transferurile stimulează importurile.
În opinia economistei, nu este vorba doar despre faptul că oamenii cheltuiesc banii obținuți din străinătate pentru importuri, ci că transferurile modifică și standardele de consum în societate și joacă rolul unui fel de multiplicator. „Să admitem că o familie a obținut bani de peste hotare și a cumpărat un BMW la mâna a doua. Văzând aceasta, consătenii care nu primesc transferuri au luat un credit de la bancă și și-au cumpărat și ei un BMW la mâna a doua. Astfel, transferurile unei familii au dat naștere de două ori importurilor. Totodată, abundența de valută pe piață duce la consolidarea leului. Aceasta înseamnă că mărfurile și serviciile de import devin relativ mai ieftine și sunt cumpărate de toată populația, nu doar de familiile migranților”, a precizat experta.
Ea a menționat și impactul ambiguu al migranților asupra finanțelor publice. Soloviova a presupus că dacă cetățenii ar fi cheltuit toți cei 1,817 milioane de dolari primiți din străinătate în anul 2019 și din toate cumpărăturile s-ar fi plătit statului 20% TVA (nu e chiar așa), s-ar obține o sumă egală aproximativ cu 10% din veniturile bugetului național. „În același timp, găsindu-și de sine stătător locuri de muncă în străinătate, migranții scutesc statul de cheltuieli pentru îndemnizații de șomaj. Pe de altă parte, migranții nu plătesc impozitul pe venit, contribuții în fondul social și în fondul de asigurare medicală. Dacă toți cei 625 de mii de cetățeni ai Moldovei care au plecat peste hotare ar fi lucrat în Moldova măcar pentru un salariu minim, în anul 2019, ar fi plătit statului, în afară de TVA, o sumă care ar fi adăugat 15% la veniturile bugetului. Dar ar fi cumva straniu să reproșezi oamenilor că ei nu sunt pregătiți să lucreze pentru un salariu minim”, a concluzionat experta.
Prognoză
Potrivit estimărilor sociologilor, migrația pe fundalul îmbătrânirii demografice a populației și diminuarea numărului de tineri, precum și creșterea simbolică a economiei reprezintă o problemă gravă pentru Moldova și, în special, pentru sistemul de pensii. „Mai devreme sau mai târziu, sistemul solidar de pensii va ceda din cauza unei astfel de prejudecăți în creștere. O altă problemă, cea social-etică, constă în faptul că toate aceste persoane de peste 60 de ani nu trăiesc bine și nici mult, mai ales bărbații. Dacă s-ar exclude sistemul paralel de transferuri bănești care, în multe privințe, dublează deja sistemul de pensii, această prăbușire se va întâmpla cu mult mai devreme”, a precizat Alexandr Macuhin.
El a atras atenția asupra faptului că se schimbă însăși structura transferurilor: de exemplu, ponderea și volumul transferurilor din Federația Rusă și în ruble FR scade stabil. Aceasta demonstrează faptul că oamenii pleacă de acolo unde sunt bani puțini sau e mai greu de câștigat.
„Firește, ei vor căuta surse de venituri noi, țări noi etc., dar asemenea schimbări înseamnă întotdeauna o lovitură asupra veniturilor și posibilităților, adesea fiind fatal. Un exemplu local: în timpul primului val al pandemiei, pe pieța materialelor de construcții din Moldova a avut loc o explozie de cadre, pentru că, brusc, au revenit în țară mai mulți oameni care lucrează în construcții în Rusia și care au fost nevoiți să-și caute orice serviciu acasă. Sectorul construcțiilor (unul dintre puținele care au crescut în perioada pandemiei) s-a dezvoltat inclusiv datorită lor”, a menționat expertul.
Macuhin consideră că disproporția enormă dintre veniturile din interiorul țării și capacitățile migranților care au revenit va alunga din nou din țară cea mai mare parte a acestor persoane, imediat ce migrația în masă va fi din nou posibilă.
