Vaccinarea împoriva coronavirusului cu doza a treia începe în 28 septembrie în România. Anunțul a fost făcut de către premierul Florin Cîțu. Sunt eligibili toți cei care au făcut a doua doză în urmă cu cel puțin 6 luni, informează Digi24.
„Am luat decizia ca începând cu 28 septembrie, pentru toate persoanele care au mai mult de 6 luni de la administrarea dozei a doua să înceapă doza a treia. Doza de rapel se va efectua numai cu vaccinuri pe bază de ARN mesager”, a spus Cîțu.
Potrivit Comitetului de vaccinare, doza 3 este ferm recomandată persoanelor cu risc mare de dezvoltare a unor forme severe – persoane vulnerabile: cei peste 65 de ani, cu boli cronice (indiferent de vârstă), persoanele din centrele medico-sociale și alte categorii vulnerabile prevăzute în strategia națională de vaccinare și persoanelor cu risc mare de expunere: personal medico-social și din învățământ.
Accesul la vaccinare este permis și altor categorii populaționale, care au cel puțin 6 luni de la administrarea dozei 2 de vaccin, indiferent dacă au istoric de trecere prin boală, potrivit CNCAV.
Doza de rapel se va efectua numai cu vaccinurile pe bază de ARN mesager, indiferent de schema inițială. Astfel, persoanele vaccinate cu Astra Zeneca vor face doza 3 cu unul dintre vaccinurile produse de companiile Pfizer&BioNTech sau Spikevax (Moderna).
Având în vedere că în România imunizarea cu Johnson&Johnson a început la data de 4 mai, pentru persoanele imunizate cu acest vaccin nu este necesară, la acest moment, administrarea dozei de rapel. Detaliile privind această recomandare vor fi stabilite în perioada următoare, pe măsură ce vor fi disponibile noi date științifice, potrivit Comitetului pentru vaccinare.
Cum se face programarea pentru doza 3
Programarea pentru administrarea dozei de rapel (doza 3) se va face prin prezentarea directă în centrele
de vaccinare sau prin intermediul platformei naționale de programare la vaccinare.
Pentru persoanele din centrele medico-sociale și rezidențiale, imobilizate la domiciliu sau fără adăpost, vaccinarea va fi făcută cu ajutorul echipelor mobile puse la dispoziție de către direcțiile de sănătate publică.
Beneficiarii vor primi adeverințe de vaccinare unde va fi specificată schema de vaccinare, cu menționarea celor trei doze efectuate.
„Vaccinarea rămâne soluția sigură și eficientă pentru învingerea pandemiei COVID-19, iar vaccinurile utilizate în România sunt autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), cel mai riguros for decizional, care reunește experți la nivel european”, mai arată CNCAV.
Dorin Recean, emisarul special al președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, a fost invitat în calitate de speaker la Conferința de Apărare de la Londra. În timpul discursului său, fostul premier a vorbit despre situația din Republica Moldova, menționând că „instituțiile nu se bucură de prea multă încredere”. „În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”, a menționat Recean.
Recean a spus, în timpul evenimentului, că pentru a răspunde „unei crize, unui atac sau agresiuni ai nevoie de planificare, resurse, plan de contingență, proceduri de reacționare”. „Și ai nevoie de susținerea societății. Este foarte importantă în democrația țărilor mici. Pentru că unii ar spune: de ce nu dialogăm cu agresorul? Trăim în democrații liberale și este foarte important de ce au nevoie oamenii. Pentru cazurile extreme înseamnă că persoana are dreptul să nu-și apere propria țară. Din experiența noastră din Moldova pot spune că: mai bine e să fii pregătit înainte să ai nevoie. Pentru că atunci când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, noi nu eram pregătiți, din păcate. Anume din cauza mobilizării necesare în societate”, a declarat Recean pe 11 aprilie.
El a mai spus că „oamenii erau foarte-foarte speriați că Rusia ne va ataca și unii se gândeau dacă să rămână sau să plece în România, unde ar fi în siguranță, datorită NATO”. „Acesta este motivul pentru care trebuie mai întâi să pregătim societatea să acționeze atunci când apare agresiune. Și evident că fiecare țară dispune de diferite scenarii. Dar noi ar trebui să ne concentrăm pe mobilizarea oamenilor. Eu sunt mândru de Moldova, pentru că în 2022, când a început invazia, guvernul era la frontiera cu Ucraina cu toată infrastructura, dar oamenii au venit să găzduiască ucrainenii la ei acasă și asta fără niciun anunț sau solicitare. Dar politicienii sunt divizați și respectiv ai diferite pături ale societății – unii cu ideea „hai să luptăm” și alții cu ideea „hai să dialogăm cu inamicul și să ajungem la o înțelegere”. Prin urmare pregătirea înseamnă să lucrezi înainte ca să se întâmple ca oamenii să fie convinși că trebuie să își apere țara”, a adăugat Recean.
În continuare, el a vorbit despre frica din societate.
„Ce am observat în Moldova este că dacă le spui oamenilor: hai să ne pregătim acum pentru un potențial atac nuclear oamenii se sperie. Dar dacă faci asta în avans, continuu, în școli, universități, în timpul unor activități civice, de-a lungul anilor, organizezi pentru oameni niște simulări, exerciții pentru cazul unor dezastre naturale, atunci oamenii acționează normal la apelurile de mobilizare. Dar dacă o faci în contextul unei amenințări deja existente în Ucraina, Orientul Mijlociu sau în altă parte, atunci oamenii se sperie. Trebuie să fim onești cu populația, să fim transparenți, să vorbim calm și să rămânem la fapte, dar de asemenea să fim conștienți de faptul că inamicul încearcă să exploateze anume aceste frici din societate. Și acționează politic. De exemplu: de ce alocați atâția bani pentru apărare și reziliență, de ce nu folosiți banii pentru pensii? De ce nu creșteți standardele de viață? Sau nu reparați un drum? etc, etc. Este exact ceea ce face Rusia în Moldova și estul Ucrainei”, a mai spus Recean.
Ulterior, el s-a referit la importanța comunicării cu societatea.
„Astăzi în panel s-a discutam cum recuperezi teritoriile ocupate, dacă oamenii de acolo nu au această solicitare. De aceea trebuie să comunicăm prin societatea civilă și prin oamenii de încredere. Am observat în ultimul timp datorită rețelelor sociale că instituțiile nu se bucură de prea multă încredere. În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile. Și noi, ca autorități, trebuie să comunicăm cu ei și împreună cu ei să transmitem mesaje credibile, dar calme, despre amenințări. Trebuie să lucrăm cu afacerile, cu investițiile și să le adaptăm gradual la diverse scenarii. Ai misiunea să convingi societatea că banii trebuie cheltuiți și investițiile în securitate sunt la fel de valoroase ca pensiile, salariile sau infrastructura”, a conchis Recean.
***
Dorin Recean a exercitat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie 2023 – noiembrie 2025.
Pe 13 octombrie 2025, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. El a precizat că se retrage din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.
Totuși, pe 10 decembrie 2025, instituția prezidențială a anunțat că Maia Sandu l-a numit pe Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Președinția menționa că funcția de emisar special are rolul de a consolida activitatea instituției prezidențiale, totodată preciza că emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit.
