Facebook

Directorul liceului cu predare în limba română de la Tiraspol, Ion Iovcev, a fost demis

Directorul Liceului Lucian Blaga cu predare în limba româna din Tiraspol, Ion Iovcev, a anunțat, pe 22 iunie, că a fost eliberat din funcție de către ministrul în exercițiu al Educației, Lilia Pogolșa. Iovcev a fost în fruntea liceului aproape 30 de ani. Ministerul Educației, Științei și Cercetării nu a venit deocamdată cu o reacție.

Anunțul despre demisie a fost făcut chiar de către Ion Iovcev, pe pagina sa de Facebook.

„După ce am trecut prin Covid-19, după ce am supraviețuit în urma accidentului rutier grav… După ce un viceprim-ministru pentru Reintegrare a refuzat unui angajat de la Biroul de Reintegrare să mă felicite cu ocazia zilei mele de naștere… După ce am primit diploma MECC… A urmat și „surpriza” semnată de ministrul în exercițiu Lilia Pogolșa – ordinul de eliberare din funcția de director al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol”, a scris Ion Iovcev pe pagina sa de Facebook.

Anunțul a provocat un val de comentarii și critici pe Facebook. Deputatul Platformei DA Igor Munteanu a fost printre primii politicieni care au reacționat. Acesta a scris: „Indiferent de motive, decizia e proastă. O consider un cadou pentru separatiști. De 29 de ani acest liceu este simbolul rezistentei prin educație. Iar Iovcev este inima acestui liceu și-n târgul Tiraspolului”.

Ion Iovcev a deținut funcția de director al Liceului cu predare în limba română „Lucian Blaga” de la Tiraspol timp de 29 de ani. A fost apreciat, anterior, cu Ordinul Republicii. În 2014 a fost decorat cu Ordinul „Steaua României”. Distincția i-a fost oferită de ex-președintele României, Traian Băsescu, în semn de preţuire şi recunoştinţă pentru contribuţia la afirmarea şi apărarea identităţii etnice şi culturale a comunităţilor româneşti.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: