„Discurs sexist înjositor”. Partidul condus de o fostă deputată acuză un consilier PAS din Bălți. Reacția acestuia

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) îl acuză pe consilierul municipal PAS din Bălți, Iurie Beșliu, de „discurs sexist înjositor”. Formațiunea politică susține că, după un conflict în timpul unei emisiuni online, cu privire la faptul că lidera ALDE ar fi finanțată de oligarhul fugar Ilan Șor, reprezentantul Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) i-ar fi spus politicienei: „зато я знаю у кого ты с…шь!” (în trad.: „în schimb știu de la cine s..gi”). Contactat de NM, Iurie Beșliu a refuzat să comenteze acuzațiile, calificându-le drept „fantezii”. 

Ce s-a întâmplat

Pe 17 iulie, ALDE a făcut o adresare publică către coraportorii Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Pierre-Alain Fridez și Zanda Kalnina-Lukasevica, care au efectuat, în perioada 1-3 iulie, o vizită de documentare în Republica Moldova. Partidul a denunțat un „comportament sexist” din partea consilierului municipal PAS din Bălți, Iurie Beșliu.

Cazul a avut loc pe 13 iunie, în studioul portalului SP din Bălți. Lidera ALDE, Arina Spătaru, și consilierul municipal PAS, Iurie Beșliu, au participat la emisiunea „Vectorul European”, în cadrul căreia au discutat despre referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova, care va avea loc în această toamnă. Totul a început de la faptul că Iurie Beșliu i-a reproșat Arinei Spătaru că ar primi bani de la Ilan Șor, în contextul în care politiciana a investigat, sub conducerea Procuraturii Anticorupție, o schemă de finanțare ilegală a partidelor de către oligarhul fugar.

Mai exact, lidera ALDE s-a arătat nemulțumită de faptul că PAS primește fonduri mai mari decât formațiunea sa din bugetul de stat – mărimea cărora este stabilită după rezultatele obținute de fiecare partid în cadrul scrutinelor electorale – și poate promova referendumul, implicit prin distribuirea de ziare tematice. Politiciana a menționat că și ALDE vrea să aibă aceiași posibilitate, însă mijloace finaciare pe care le primește nu-i permit. Astfel, Spătaru l-a întrebat pe reprezentantul PAS: „Unde-s banii, domnule Beșliu?”. În replică, consilierul municipal a declarat: „Vreau să-i spun doamnei Spătaru că are bani de la domnul Șor”.

Potrivit ALDE, conflictul dintre cei doi a continuat inclusiv după ce emisiunea s-a finalizat. Arina Spătaru l-ar fi întrebat pe Iurie Beșliu: „De unde această siguranță că sunt finanțată de către Șor?”. În reacție, conform ALDE, consilierul municipal PAS s-a aplecat la urechea politicienei și i-ar fi spus, în limba rusă: „зато я знаю у кого ты с…шь!”.

ALDE califică incidentul drept „discurs sexist înjositor” și solicită coraportorilor Comisiei de Monitorizare a APCE, Pierre-Alain Fridez și Zanda Kalnina-Lukasevica, să ia act de acesta. De asemenea, formațiunea politică a solicitat scuze publice de la Iurie Beșliu.

Reacția consilierului municipal PAS

NM a solicitat un comentariu din partea consilierului municipal PAS vizat.

Am acceptat invitația portalului SP din Bălți pentru a participa la o emisiune despre referendumul din această toamnă, dar din păcate doamna Spătaru a transformat emisiunea într-o platformă de PR politic personal și atac la persoană. Cu regret, constat că-și continuă campania de PR politic prin orice mijloace. Referitor la alte acuzații, nu comentez fanteziile doamnei”, a declarat Iurie Beșliu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: