Bani

Dobânzile ipotecare pentru Prima Casă au crescut de 1,5 ori. Ce se va întâmpla dacă nu poți plăti rata lunară?

Ecaterina Arvintii, Nicolai Paholnițchi
| 6 iulie, 2022
09:47

De la 1 iulie, dobânzile ipotecare au crescut de 1,5 ori în Republica Moldova, inclusiv cele din cadrul programului de stat ipotecar preferențial „Prima Casă”. În timp ce Guvernul promite să vină cu soluții pentru beneficiarii de credite accesate prin programul „Prima Casă”, fostul prim-ministru al țării, Ion Chicu, vine cu o soluție: reducerea marjei bancare la creditele „Prima Casă” de la 3% la 1%, scrie NM.

Cum au crescut ratele

De la 1 iulie, dobânzile la creditele ipotecare au crescut semnificativ în Republica Moldova. Judecând după informațiile de pe site-ul bancamea.md, dacă în iunie dobânda ipotecară bancară era în medie de 9-10% pe an, atunci în iulie unele bănci o ridicau la 13%-16% pe an, iar dobânda efectivă poate ajunge chiar și la 18% -19,89%.

Rata la împrumuturile programului de stat ipotecar preferențial „Prima Casă” a crescut și mai mult: de la o medie de 8% pe an la 12,8% – 15,5% în diferite bănci (date de la calculatoarele online de pe site-urile băncilor participante la program).

Dobânzile ipotecare au fost majorate după ce Banca Națională a majorat din nou dobânda de bază (până la 18,5%), fapt care a dus la majorarea ratei medii de depozit de la 4,12% la 9,47%, luată drept dobândă de bază în cadrul programului „Prima Casă”. Rata ipotecară generală a Prima Casă se calculează astfel: la rata de bază (rata medie la depozite) se adaugă marja băncilor de 3% și comisionul.

Ce a promis Guvernul?

Autoritățile au promis deja asistență participanților la programul Prima Casă. Cu toate acestea, în ce va consta exact această asistență nu se știe încă. „Acum ei dezvoltă un program țintit de asistență și compensare. În limita fondurilor disponibile”, a declarat recent Dumitru Alaiba, șeful Comisiei Economice Parlamentare, deputat al Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Potrivit lui, familiile tinere și cetățenii cu venituri mici care și-au cumpărat locuințe în cadrul programului „Prima Casă” vor primi compensații.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, spunea la sfârșitul săptămânii trecute că Ministerul Economiei se ocupă de problema majorării ratelor la creditele Prima Casă, care ar trebui să prezinte o decizie în trei săptămâni.

„Programul „Prima Casă” este un program ipotecar pe termen lung. Cei care au stat la baza acestui program trebuiau să explice beneficiarilor despre riscurile creșterii dobânzilor pe perioadă lungă. În același timp, Guvernul analizează mai multe opțiuni pentru a fi alături de acești oameni. În primul rând este vorba despre analiza posibilității reducerii marjei bancare pentru a reduce mărimea dobânzii. La fel, analizăm creșterea compensațiilor care vor fi oferite pentru cei vulnerabili”, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița.

Între timp, pe site-ul Cancelariei de Stat a apărut un proiect de modificare a Legii Prima Casă, care prevede limitarea creșterii ratelor cu cel mult 4% pe șase luni și cu cel mult 6% pe an.

Cum va afecta acest lucru piața imobiliară?

Directorul agenției Nika Imobil, Petr Oleinic, consideră că creșterea tarifelor va afecta accesibilitatea locuințelor, dar prețurile nu vor scădea. „Prețurile nu pot scădea din cauza inflației mari și a prețurilor în creștere la materialele de construcție”, a spus Oleinic.

În opinia sa, creșterea ratelor pur și simplu va „ucide programul Prima Casă”. „Oricum, nu era foarte atrăgător. Condițiile acestei ipoteci au început să se deterioreze anul trecut și nu este deosebit de profitabil pentru bănci să lucreze cu ea. Dar programul a afectat scăderea globală a ratelor ipotecare de pe piață”, a menționat expertul.

Șeful agenției Pro Imobil, Vlad Musteață, crede și el că preturile locuințelor nu se vor schimba, dar cererea și oferta, spune el, vor scădea. „De regulă, ipotecarele sunt luate pentru locuințe secundare. Apartamentele în clădiri noi, de regulă, sunt cumpărate cu numerar. Oamenii vând de obicei case secundare pentru a cumpăra într-o clădire nouă. Ca urmare, acest lucru va duce la o scădere a cererii și ofertei. Oamenii nu vor vinde mult activele, dar nici nu vor cumpăra prea mult”, crede Musteață.

Ce se întâmplă dacă un debitor nu plătește un credit ipotecar?

Fostul premier, lider al Partidului Dezvoltarea și Unificarea Moldovei, Ion Chicu, care a fost unul dintre dezvoltatorii programului „Prima Casă”, este sigur că nu există riscuri pentru sistemul bancar în acest caz. „Riscul pentru bănci este zero, pentru că statul garantează jumătate din valoarea activului. Dar există un risc uriaș de neplată, deoarece o creștere cu 60% a plăților împrumutului este o lovitură mare pentru participanții la programul de credit ipotecar. Am făcut o analiză și am aflat că din 8 mii de beneficiari ai programului, aproximativ 4 mii sunt angajați de stat cu un salariu de până la 10 mii de lei. În același timp, plățile ipotecare lunare pot ajunge până la 9.000 de lei”, a explicat Chicu.

Potrivit lui, dacă un participant la „Prima Casă” nu mai poate rambursa împrumutul, procedura este exact aceeași ca în cazul unui împrumut obișnuit: După două-trei luni, băncile scot la vânzare imobile, iar dacă după vânzare nu sunt suficienți bani pentru a închide ipoteca, iau bani din garanțiile statului. În opinia sa, soluția ar putea fi reducerea marjei bancare la creditele „Prima Casă” de la 3% la 1%, cel puțin pentru creditele existente.

***

De menționat că, circa 7,5 mii de persoane datorează băncilor circa 3,8 miliarde de lei – bani accesați în cadrul Programului „Prima Casă”. Dintre aceștia, pentru 3,2 mii debitori suma plăților va crește, din 1 iulie, cu 1,5-2,5 mii lei pe lună, pentru 1,3 mii – cu 1-1,5 mii lei pe lună, pentru 1 mie – cu 2,5-3,5 mii lei, 765 – cu 3-3,5 mii lei, încă 640 – cu 500-1000 lei. Totodată, 534 deținători de credite ipotecare vor majora plățile lunare cu 3,5-4 mii de lei, iar 108 – cu cel mult 500 de lei.

Mai precis, de exemplu, rata lunară pentru un credit ipotecar pe termen lung a unui apartament cu o cameră a crescut de la 2,2 mii lei la 3,5 mii lei. Iar potrivit ex-premierului Ion Chicu, dacă plata lunară a ipotecii a fost de 5,5 mii lei, acum a crescut la 8,5-8,6 mii lei.

Programul de stat „Prima Casă”, reamintim, a fost lansat în 2018. Programul permite tinerilor și familiilor să-și cumpere prima locuință cu un avans minim (5%) și oferă o rată ipotecară mai mică decât media pieței. Pe parcursul celor patru ani de funcționare a programului, aproximativ 8.000 de beneficiari au profitat de el.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

credit, credit ipotecar, dobândă, prima casa, rata, solutii, top

Știri similare

Viață

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Viață

Balan nu scapă de dosarul din România, chiar dacă a fost eliberat de Moldova ca să plece în Belarus? Șeful SIS: „Va fi judecat”

Politică

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Dumitru Petruleac
| 30 aprilie, 2026
22:20

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!