moldova1.md

Amenzi de 2500 lei pentru refuzul de a participa la recensământ. Câți cetățeni ai R. Moldova au primit deja notificări (DOC)

40 de moldoveni, care au refuzat să prezinte date la recensământ, au primit notificări la domiciliu că sunt pasibili de amendă. Ulterior, 22 dintre aceștia și-au schimbat opinia și și-au dat acordul de a fi recenzați. Datele au fost comunicate pentru NewsMaker de reprezentanții Biroului Național de Statistică (BNS), solicitați să ofere un comentariu urmare a unui proces verbal cu privire la contravenție recepționat de un cetățean. Cel din urmă a anunțat pe o rețea de socializare că a fost sancționat cu 2500 lei, după ce a refuzat să participe la recensământ. 

Pe rețelele de socializare recent a fost distribuită o fotografie cu o notificare, primită de un cetățean din partea Biroului Național de Statistică. Instituția i-a transmis un proces verbal cu privire la contravenție, după ce ar fi refuzat să prezinte date la recensământ.

„Potrivit deciziei de sancționare, dvs. vi s-a aplicat o sancțiune contravențională în mărime de 50 u.c. echivalent a 2500 lei”, se arată în notificarea primită de cetățean. Totodată, acesta a fost informat că „este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoștință a deciziei de aplicare a sancțiunii contravenționale”.

Cetățeanul a mai fost informat că „în caz de ignorare” sau dacă va da „dovadă de o neexecutare a prezentei notificări” procesul-verbal cu privire la contravenție va fi transmis spre executare silită la Executorul judecătoresc după competența teritorială.

Urmare a imaginii distribuite pe internet, NewsMaker a solicitat mai multe detalii de la Biroul Național de Statistică cu privire la amenzile aplicate în cadrul recensământului. Directorul general-adjunct al Biroului, Diana Bîrsa, a declarat că în cazul refuzului cetățeanului de a fi recenzat este demarată procedura contravențională, în temeiul art.330 din Codul contravențional, de către agenții constatatori.

„Potrivit art.330, refuzul executării, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către respondenți și deținătorii surselor de date administrative a obligațiilor prevăzute de lege privind prezentarea datelor, neprezentarea în termen a datelor agregate sau a celor individuale, inclusiv a datelor cu caracter personal, în scopul producerii statisticilor oficiale, precum și prezentarea de date eronate ori în volum incomplet, cu excepția informației privind convingerile ideologice, apartenența politică, antecedentele penale, sănătatea şi viața intimă ale persoanei fizice, se sancționează cu amendă de la 20 la 50 de unități convenționale (1000 lei până la 2500 lei) aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 30 la 60 de unități convenționale (1500 lei până la 3000 lei) aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 50 la 80 de unități convenționale (2500 lei până la 4000 lei) aplicată persoanei juridice”

„Procedura contravențională nu este demarată de către BNS și aplicată imediat refuzului persoanei de a fi recenzat, dar urmare unui proces de vizitare a gospodăriei de minim 5 ori de către recenzor și ulterior notificarea prealabilă în scris de participare la recenzare”, a menționat reprezentanta Biroului.

Potrivit Dianei Bîrsa, BNS întreprinde toate acțiunile în vederea recenzării persoanelor și se întreprind toate acțiunile posibile întru evitarea situațiilor care pot duce la aplicarea măsurilor de constrângere.

„Este de relevat faptul că, în urma acțiunilor întreprinse de personalul temporar de recensământ în colaborare cu șefii Centrelor regionale pentru statistică, persoanele care au fost notificate și-au schimbat opinia și au dat acordul de furnizarea datelor, la moment din 40 de persoane notificate, 22 au fost recenzate”, a comunicat directorul general-adjunct al Biroului.

Pe 8 aprilie a fost dat startul Recensământului populației și locuințelor din Republica Moldova. Până pe 7 iulie, circa 4 mii de recenzori urmează să ajungă din casă în casă pentru a colecta date despre populație și caracteristicile ei, precum vârstă, sex, etnie, nivelul educației, ocupația etc., dar și locuințe și condițiile de trai, precum dotarea cu sistem de canalizare și aprovizionare cu apă, modul de încălzire ș.a. Pentru prima data în istoria recensământului din Republica Moldova, recenzorii sunt dotați cu tablete și vor fi utilizate tehnologii informaționale moderne pentru a colecta datele.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: