Andrei Mardari / NewsMaker

DOC Energia termică se scumpește. ANRE a aprobat noile tarife pentru consumatorii „Termoelectrica” și „CET-Nord”

Energia termică livrată consumatorilor de către S.A. „Termoelectrica” și S.A. „CET-Nord” va costa mai mult. Noile prețuri au fost aprobate de către ANRE. Hotărârile au fost emise în contextul măsurilor stabilite de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Astfel, pentru S.A. „Termoelectrica”, prețul energiei electrice produse de centralele electrice de termoficare va fi 316 bani/kWh, fără TVA. Totodată, tariful pentru energia termică livrată consumatorilor va fi fixat la 2.510 lei/Gcal, fără TVA.

În ceea ce privește S.A. „CET-Nord”, ANRE a aprobat un preț de 306 bani/kWh pentru energia electrică produsă de centralele electrice de termoficare, fără TVA. De asemenea, tariful pentru energia termică furnizată consumatorilor a fost stabilit la 2.126 lei/Gcal, fără TVA.

Aceste hotărâri vor intra în vigoare odată cu publicarea lor în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Conform legislației, deciziile pot fi contestate la autoritatea emitentă în termen de 30 de zile de la data publicării.

De asemenea, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a examinat și solicitările furnizorilor de majorare a tarifelor la energia electrică. Amintim că Premier Energy a cerut o creștere de până la 5,13 lei/kWh pentru consumatorii din centrul și sudul țării, în timp ce FEE-Nord a propus un tarif de 4,53 lei/kWh pentru zona de nord.

***

În data de 1 ianuarie 2025, ora 07:00, autoritățile de la Kiev au oprit tranzitul gazului rusesc spre Europa, prin Ucraina. Acest lucru s-a întâmplat odată cu expirarea contractului de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Gazul rusesc care tranzita teritoriul statului ucrainean era livrat inclusiv către Moldovagaz, iar toate cantitățile erau direcționate spre regiunea transnistreană. Aproximativ 5,7 milioane de metri cubi de gaz tranzitau zilnic Ucraina din Rusia, fiind livrat în regiunea transnistreană. Din această cantitate erau asigurate necesitățile de consum pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului și era produsă energie electrică pentru malul drept.

Deși autoritățile de la Chișinău au purtat discuții cu conducerea concernului rusesc Gazprom pentru a continua furnizarea de gaze naturale prin gazoductul trans-balcanic, compania nu a dat curs solicitării, invocând neachitarea unei pretinse datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional. Astfel, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a întrerupt livrările pentru stânga Nistrului începând cu 1 ianuarie 2025.

Pe 1 ianuarie, Guvernul de la Chișinău a raportat că în regiunea transnistreană și Zona de Securitate întreprinderile de profil au sistat furnizarea gazelor naturale, încălzirii centralizate și a apei calde către mai multe localități, în mare parte în clădirile din sectorul privat care dispun de surse alternative de încălzire. Se menționa că de către „Tiraspoltransgaz” au fost deconectate și consumatorii casnici din localitățile controlate de autoritățile constituționale Varnița, Cocieri, Corjova, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă, Pârâta, Pohrebea, Vasilievca, Copanca, Hagimus și Fîrlădeni. Anterior – la 28 decembrie 2024, au adăugat reprezentanții Guvernului, compania „Tiraspoltransgaz” a deconectat de la rețeaua de gaze naturale mai multe instituții publice din localitățile controlate de autoritățile constituționale, inclusiv școli, spitale și instituții culturale. De asemenea, agentul termic a fost sistat pentru penitenciarele nr. 8 și nr. 12, subdiviziunile teritoriale de poliție și de procuratură ale Republicii Moldova situate în orașul Bender.

Pe 2 ianuarie, compania Moldovagaz a declarat că împreună cu Energocom „este dispusă să ofere asistență, inclusiv suportul tehnic și comercial Tiraspoltransgaz în organizarea achiziției de gaze naturale pe orice platformă europeană de gaze”. Potrivit Moldovagaz, achiziția poate avea loc „pe baza condițiilor de piață”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: