Viață

(DOC) Marian Lupu, acuzat că a sancționat disciplinar o subalternă, pentru că nu i-a răspuns la avansurile sexuale. Reacția Curții de Conturi

Stela Untila
| 11 aprilie, 2023
12:15

Tatiana Vozian, angajata Curții de Conturi care a candidat la funcția de președinte a instituției, îl acuză pe președintele instituției, Marian Lupu, de „avansuri sexuale” și că i-ar fi „pătat reputația” prin aplicarea „mustrării aspre” pe motiv că nu ar fi respectat Codul Etic al instituției”. De cealaltă parte, Marian Lupu respinge acuzațiile. Într-o declarație publicată pe site-ul instituției, Tatiana Vozian este acuzată că ar fi avut un comportament „agresiv” și că anume din acest motiv a fost sancționată disciplinar.

Șefa Direcției generale metodologie, planificare și raportare din cadrul Curții de Conturi, Tatiana Vozian, a fost sancționată disciplinar cu „mustrare aspră”. Un ordin în acest sens a fost semnat de către președintele instituției, Marian Lupu. Vozian susține că în spatele sancțiunii ar fi, de fapt, nedorința sa de a răspunde la avansurile lui Lupu.

„Ce se întîmplă cu femeile lidere la Curtea de Conturi care nu se supun condițiilor și nu acceptă avansurile sexuale ale lui Lupu? Eu, unica femeie angajată la Curtea de Conturi care am candidat la funcția de membru al Curții, de când Lupu e președinte, refuzând avansurile lui, m-am pomenit în situația în care mi-a fost fabricat dosar intern privind nerespectarea normelor de conduită a Curții de Conturi. Subemanciparea mea ca femeie lider cu o reputație ireproșabilă din partea lui Marian Lupu este determinată de refuzul meu de a-i accepta condițiile pentru a fi recunoscută ca membră a echipei lui”, a scris Tatiana Vozian pe pagina sa de Facebook.

Angajata Curții de Conturi susține că sancțiunea disciplinară ar fi fost aplicată pentru a o împiedica să avanseze din punct de vedere profesional.

„Lupu nu e deranjat de natura unor relații amoroase dintre unii colegi la Curtea de Conturi, ba mai mult le aranjează deplasări de serviciu peste hotarele țării și îi motivează financiar prin cumul de funcții. Descurajarea unor astfel comportamente s-a finalizat cu aplicarea mie a ,,mustrării aspre” și pătarea reputației mele profesionale, pentru a nu putea avansa în carieră, inclusiv în funcția de președinte al Curții de Conturi. Acestea sunt metodele transpuse la Curtea de Conturi dintr-un regim oligarhic și dictatorial din care provine Marian Lupu, pentru a-și asigura funcția de președinte al Curții de Conturi a Republicii Moldova”, a conchis Vozian.

Reacția Curții de Conturi

În replică, Curtea de Conturi susține că s-ar încerca „ducerea în eroare a opiniei publice”, iar declarațiile menționate ar fi „calomnii și insinuări, care denigrează imaginea persoanei cu demnitate publică și aduc prejudiciu imaginii instituției și a întregului colectiv”.

„Declarațiile calomnioase au fost previzibile și au fot enunțate îndată după informarea angajatei despre decizia Comisiei de disciplină a Curții de Conturi. (…) Comisia de disciplină a examinat sesizările parvenite de la angajații din subordinea persoanei menționate, aceasta fiind învinuită de comportament abuziv cu încălcarea normelor etice. În contextul examinării sesizărilor depuse, dosarul a fost probat, iar persoanei învinuite i-a fost oferit pe deplin dreptul la apărare. De menționat că angajata a pornit acțiuni de intimidare a unui grup de angajați ai Curții de Conturi, care au fost intervievați de Comisia de disciplină, în contextul examinării dosarului. De asemenea, au fost supuși intimidărilor și unii membri ai Comisiei de disciplină, fapt care a culminat cu tentativa de intimidare a președintelui Curții de Conturi”, se arată în declarația instituției.

Mai mult, potrivit conducerii instituției, declarației Tatianei Vozian reprezintă „acțiuni calomnioase și denigratoare” față de unii angajați ai Curții de Conturi, cât și tentative de prejudiciere a imaginii instituției, per general.

„Este regretabil faptul că angajata instituției cu funcție de manager și care se declară drept lider a eșuat în aplanarea conflictelor din cadrul subdiviziunii pe care o conduce, adoptând un comportament agresiv, fapt care a condus la aplicarea sancțiunii disciplinare”, a conchis conducerea instituției.

Amintim că Marian Lupu, în trecut președinte a Partidului Democrat din Moldova (PDM) și președinte a Parlamentului, a fost numit în funcția de președinte a Curții de Conturi în februarie 2019.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

avansuri sexuale, top, лупу

Știri similare

Politică

Furtună cere un milion de lei despăgubiri și scuze publice de la Munteanu și Dragalin: „Am fost abuzată pe nedrept”

Video

(VIDEO) „Avem cu ce ne mândri”. Călărași a devenit capitala sportivă a anului 2025

Politică

„Recean, ieși la noi”: Partidul lui Vlah, manifestație la Guvern. Reacție: „Protestele regizate nu se opresc”

Mihaela Conovali
| 18 iunie, 2025
14:36

Partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, a protestat în fața Guvernului. Manifestanții au declarat că Moldova este un stat neutru și că investițiile ar trebui direcționate „în educație, în copiii noștri, în sănătate”, nu în înarmare. „Am primit așa-numite ajutoare de la Uniunea Europeană, drone, radare, blindate. Pentru ce pregătesc Moldova?”, a spus un manifestant. În reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului a calificat declarațiile protestatarilor drept „o piesă veche, reluată la indicația, inclusiv, a patronilor din exterior”. El a adăugat că „în timp ce unii oameni se bucură de pace, câțiva încearcă să stârnească frică”. „Vrem să anunțăm cetățenii: să se pregătească de sezonul diferitor proteste politice”, a mai declarat reprezentantul Guvernului.

Protestul din fața Guvernului

În dimineața zilei de 18 iunie, partidul Irinei Vlah a protestat în fața Guvernului, solicitând modificări la bugetul de stat. „Bani pentru oameni, nu arme!”, „Școli, în loc de radare!”, „Moldova, nu e Ucraina” – au fost câteva dintre mesajele afișate pe pancartele manifestanților. „Noi vrem pace, nu vrem război”, „Moldova – țară neutră”, „Recean, ieși la noi”, „Jos PAS” – au scandat aceștia.

Menționăm că Irina Vlah, președinta „Inima Moldovei”, nu a participat la manifestație.

„Noi am obosit și nu suntem de acord să vedem cum acest Guvern cheltuie miliarde pe înarmare, cheltuie miliarde de lei pentru procurarea tehnicii militare”, a comunicat un protestatar. „Am primit așa numite ajutoare de la Uniunea Europeană, drone, radare, blindate. Pentru ce pregătesc Republica Moldova?”, a adăugat un alt manifestant.

„Noi, Inima Moldovei, am venit astăzi să-i aducem aminte lui Recean și la toți guvernanții că Republica Moldova este un stat neutru”, a spus o protestatară. „Noi trebuie să investim în educație, în copiii noștri, în sănătate (…) Noi cerem ca Guvernul să respecte neutralitatea Republicii Moldova”, a adăugat aceasta.

Ulterior, manifestanții au încercat să intre în clădirea Guvernului „pentru a-i transmite domnului prim-ministru extrasul din Constituția Republicii Moldova, unde este stipulat despre neutralitate”. Totuși, aceștia nu au reușit să pătrundă în sediul executivului și au lăsat extrasul la intrare.

Reacția Guvernului

„Vrem să anunțăm cetățenii: să se pregătească de sezonul diferitor proteste politice. Sezonul acestor proteste începe când adevărul, de fapt, doare în multe cazuri. În timp ce unii oameni se bucură de pace, de libertate, democrație, câțiva încearcă să stârnească frică, neîncredere și dezbinare. Nu e de fapt o întâmplare, este o piesă veche pe care o cunoaștem, reluată la indicația, inclusiv, a patronilor din exterior care nu doresc dezvoltarea țării noastre. Chiar astăzi în fața Guvernului am avut un astfel de exemplu. Au fost lozinci false legate de așa zise, citez aici, „acțiuni de militarizare în defavoarea domeniului social”, un eveniment organizat de un partid politic”, a comunicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, în timpul unei conferințe de presă.

El a adăugat că „Guvernul nu redirecționează bani de la copii sau de la vârstnici, ci asigură investiții paralele”. „De exemplu: în școli, în drumuri, în spitale și în oportunități de dezvoltare ale țării”, a menționat Vodă. „Protestele regizate nu se opresc și nu ne vor opri pe noi din grija pentru drumul european și din grija pentru cetățeni”, a comunicat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

***

Menționăm că în februarie curent, portalul Stopfals.md a publicat o investigație după ce, potrivit sursei, Vlah a insistat că Moldova se „militarizează” și se pregătește de război. „Ministerul Apărării va construi 14 obiective militare în acest an, iar în următorii doi ani – altele 37”, „Guvernarea PAS va cheltui anul acesta peste 3 miliarde de lei pentru procurarea armelor și construcția obiectivelor militare” – erau mesajele răspândite Vlah și colegii săi de formațiune, relata sursa. Astfel, portalul menționa că ceea ce Vlah numește „obiective militare” și „baze militare” sunt de fapt obiecte de infrastructură de pe teritoriul viitoarei unități militare care se construiește la Băcioi, reflectate în Planul de achiziții publice pentru anul 2025, publicat de Ministerul Apărării.

Menționăm, pentru 2025, principalele categorii de cheltuieli ale bugetului de stat sunt următoarele: Cheltuieli generale — 13,6 miliarde lei; Protecția socială — 20,7 miliarde lei; Educație — 19,5 miliarde lei; Sănătate — 9,2 miliarde lei; Cheltuieli legate de economie — 9,2 miliarde lei; Ordine publică și securitate națională — 7,9 miliarde lei; Apărare — 1,8 miliarde lei; Cultură — 1,6 miliarde lei.