Andrei Mardari / NewsMaker

(DOC) Noul Cod electoral al Republicii Moldova, votat în lectură finală. Care sunt schimbările esențiale

Parlamentul a adoptat proiectul noului Codul electoral al Republicii Moldova în lectura a II-a, cu votul a 55 de deputați din cadrul fracțiunii parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate. Vicepreședintele Parlamentului Vlad Batrîncea a declarat că BCS nu va participa la procedură.

„A fost o  muncă enormă depusă de către colegii de la Comisia Electorală Centrală, de către colegii din Parlament și de către toți cei care au muncit ultimele cinci luni la îmbunătățirea acestui proiect de cod electoral”, a menționat președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate.

Documentul are scopul de a perfecționa procedurile electorale, de a înlătura ambiguitățile și contradicțiile dintre codul electoral și alte legi, precum și de a implementa recomandările formulate în rapoartele misiunilor naționale și internaționale de monitorizare a alegerilor.

Printre principalele prevederi ale Codului Electoral

  • Pot fi organizate alegeri timp de 2 zile în diasporă când există motive întemeiate.
  • Se modifică modul de numire a membrilor CEC: Președintele numește un (1)  membru; Guvern – 1;  CSM – 1, Parlament – 4 (majoritate – 2, opoziție – 1, societate civila – 1).
  • Sistemul electoral și modalitatea de constituire a circumscripțiilor nu vor putea fi modificate decât cu cel puțin 1 an înainte de scrutinul național;
  • Se exclude interdicția în privința concurenților electorali de a folosi  în campania electorală de a folosi în materialele și acțiunile sale de agitație electorală, simboluri de stat ale RM, personalități istorice deoarece este neproporțională libertății de expresie;
  • Alegeri pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova: suplinirea condițiilor pentru ocuparea funcției invocate cu deținerea studiilor necesare și stabilirea unui mecanism de verificare a cunoașterii limbii române

Transparentizarea finanțării campaniilor electorale: 

  • facilitarea deschiderii gratuite a conturilor cu mențiunea Fond Electoral”
  • competitorii urmează să raporteze săptămânal, în format electronic, toate tranzacțiile efectuate cu anexarea documentelor confirmative,
  • limitarea posibilității efectuării donațiilor în numele unor terți, prin plafonarea donațiilor la suma venitului anual al donatorului înregistrat pentru anul calendaristic precedent, și virarea în bugetul de stat a sumelor primite peste plafoanele permise de lege și sancționarea contravențională a donatorilor care comit astfel de abateri;

Alegeri locale: 

  • validarea mandatelor aleșilor locali se va face de consiliile electorale de circumscripție și nu de către instanțele judecătorești
  • revizuirea vârstei necesare pentru a candida la funcția de primar: de la 25 la 23 ani
  • revizuirea condiției privind studiile necesare pentru ocuparea funcției de demnitate publică
  • numărul mandatelor de consilieri se va stabili în baza Registrului de stat al populației și nu în baza datelor statistice;

Referendumul:

  • reducerea numărului de cetățeni pentru inițierea referendumurilor republicane legislative sau consultative. Astfel, în loc de 200 mii cum este în prezent, vor putea iniția referendumuri republicane legislative sau consultative 100 mii cetățeni ai RM din orice unitate administrativ-teritorială

Proiectul a fost votat în prima lectură la ședința plenară din 28 iulie. Documentul a fost susținut de 54 de deputați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: