Andrei Mardari / NewsMaker

(DOC) Noul Cod electoral al Republicii Moldova, votat în lectură finală. Care sunt schimbările esențiale

Parlamentul a adoptat proiectul noului Codul electoral al Republicii Moldova în lectura a II-a, cu votul a 55 de deputați din cadrul fracțiunii parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate. Vicepreședintele Parlamentului Vlad Batrîncea a declarat că BCS nu va participa la procedură.

„A fost o  muncă enormă depusă de către colegii de la Comisia Electorală Centrală, de către colegii din Parlament și de către toți cei care au muncit ultimele cinci luni la îmbunătățirea acestui proiect de cod electoral”, a menționat președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate.

Documentul are scopul de a perfecționa procedurile electorale, de a înlătura ambiguitățile și contradicțiile dintre codul electoral și alte legi, precum și de a implementa recomandările formulate în rapoartele misiunilor naționale și internaționale de monitorizare a alegerilor.

Printre principalele prevederi ale Codului Electoral

  • Pot fi organizate alegeri timp de 2 zile în diasporă când există motive întemeiate.
  • Se modifică modul de numire a membrilor CEC: Președintele numește un (1)  membru; Guvern – 1;  CSM – 1, Parlament – 4 (majoritate – 2, opoziție – 1, societate civila – 1).
  • Sistemul electoral și modalitatea de constituire a circumscripțiilor nu vor putea fi modificate decât cu cel puțin 1 an înainte de scrutinul național;
  • Se exclude interdicția în privința concurenților electorali de a folosi  în campania electorală de a folosi în materialele și acțiunile sale de agitație electorală, simboluri de stat ale RM, personalități istorice deoarece este neproporțională libertății de expresie;
  • Alegeri pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova: suplinirea condițiilor pentru ocuparea funcției invocate cu deținerea studiilor necesare și stabilirea unui mecanism de verificare a cunoașterii limbii române

Transparentizarea finanțării campaniilor electorale: 

  • facilitarea deschiderii gratuite a conturilor cu mențiunea Fond Electoral”
  • competitorii urmează să raporteze săptămânal, în format electronic, toate tranzacțiile efectuate cu anexarea documentelor confirmative,
  • limitarea posibilității efectuării donațiilor în numele unor terți, prin plafonarea donațiilor la suma venitului anual al donatorului înregistrat pentru anul calendaristic precedent, și virarea în bugetul de stat a sumelor primite peste plafoanele permise de lege și sancționarea contravențională a donatorilor care comit astfel de abateri;

Alegeri locale: 

  • validarea mandatelor aleșilor locali se va face de consiliile electorale de circumscripție și nu de către instanțele judecătorești
  • revizuirea vârstei necesare pentru a candida la funcția de primar: de la 25 la 23 ani
  • revizuirea condiției privind studiile necesare pentru ocuparea funcției de demnitate publică
  • numărul mandatelor de consilieri se va stabili în baza Registrului de stat al populației și nu în baza datelor statistice;

Referendumul:

  • reducerea numărului de cetățeni pentru inițierea referendumurilor republicane legislative sau consultative. Astfel, în loc de 200 mii cum este în prezent, vor putea iniția referendumuri republicane legislative sau consultative 100 mii cetățeni ai RM din orice unitate administrativ-teritorială

Proiectul a fost votat în prima lectură la ședința plenară din 28 iulie. Documentul a fost susținut de 54 de deputați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: