Facebook/Maia Sandu

(DOC) „Ordinul Republicii” pentru Nicolae Timofti, Ala Nemerenco și Oazu Nantoi: 118 persoane, decorate de Maia Sandu

Aproape 120 de persoane s-au ales cu distincții de stat. Un decret în acest sens a fost semnat de președinta Maia Sandu pe 10 octombrie. Oazu Nantoi, Ala Nemerenco și Nicolae Timofti au fost distinși cu „Ordinul Republicii”. Potrivit decretului, alte personalități s-au ales cu „Ordinul Onoarei”, medalia „Meritul Civic”, medalia „Nicolae Testemițanu”, titlul onorific „Artist al Poporului”, titlul onorific „Maestru în Artă”, titlul onorific „Om Emerit”, dar și titlul onorific „Meșter-Faur”.

Pe 10 octombrie, instituția prezidențială a anunțat că președinta Maia Sandu a semnat un decret pentru conferirea distincțiilor de stat unor cetățeni „care s-au remarcat prin activitatea de excepție în diverse domenii precum cultură, sport, educație, administrație publică, medicină, economie și știință”.

„Distincțiile au fost acordate în semn de înaltă apreciere pentru meritele deosebite față de statul și poporul Republicii Moldova, pentru munca îndelungată și prodigioasă, profesionalismul și dedicația exemplară în exercitarea atribuțiilor, precum și pentru contribuția la dezvoltarea societății și promovarea valorilor naționale”, au comunicat reprezentanții Președinției.

Cu „Ordinul Republicii” au fost decorate patru persoane:

  • Ion Luca, vinificator;
  • Oazu Nantoi, deputat PAS;
  • Ala Nemerenco, ministra sănătății;
  • Nicolae Timofti, ex-președinte al Republicii Moldova. 

Cu „Ordinul Onoarei” au fost decorate 18 persoane, printre care: Ion Basoc – sportiv (judo); Mihail Malear – sportiv (judo, sambo); Adil Osmanov – sportiv (judo); Antonio Conflitti – președintele Federației de Haltere din Republica Moldova; Andrei Golban – președintele Federației de Judo din Republica Moldova; Sergiu Gurduza – consul general al Republicii Moldova în orașul Istanbul; Dmitri Lecrațev – președintele Congresului Național al Ucrainenilor din Republica Moldova; Radu Melnic – director al Colegiului Universității Tehnice a Moldovei.

Cu medalia „Meritul Civic” au fost decorate 44 de persoane, prrintre care: Ruslan Baltaga – directorul Institutului Oncologic; Mariana Barladean – directoarea Centrului de Excelență în Energetică și Electronică; Daniel Cociu – sportivă (canoe); Anna Dulce – sportivă (tir); Dorin Marin – director al Liceului Teoretic „Constantin Spătaru” din orașul Leova; Iurie Melinte – director al Liceului Teoretic „B. P. Hasdeu” din orașul Drochia; Valentina Olaru – secretară de stat la Ministerul Educației și Cercetării; Maria Olărașu – sportivă (canoe). 

Cu medalia „Nicolae Testemițanu” au fost decorate 12 persoane: medici și felceri. 

Cu titlul onorific „Artist al Poporului” au fost decorate trei persoane: un pictor-șef la un teatru, o conferențiară universitară și o profesoară universitară. 

Cu titlul onorific „Maestru în Artă” au fost decorate 15 persoane. 

Cu titlul onorific „Om Emerit” au fost decorate 20 de persoane, printre care: Andrei Mardari – fotoreporter. 

Cu titlul onorific „Meșter-Faur” au fost decorate două persoane: un sculptor și un lutier. 

Decretul a fost semnat pe 10 octombrie.

NewsMaker by Mihaela Conovali

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Escrocheriile telefonice din Moldova: unde ajung banii luați de la victime? Cernăuțeanu a oferit detalii

În escrocheriile telefonice, cea mai mare parte a banilor este dată de victime în cash. Poliția a documentat cazuri în care sumele au ajuns la schimburi valutare, unde au fost convertite în monedă cripto și ulterior transmise în exterior, precum și cazuri în care banii au fost duși în regiunea transnistreană, iar, odată acumulați, au fost aduși din nou la Chișinău pentru conversii în cripto. Informațiile au fost comunicate de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, la „Cutia Neagră” de la TV8. Potrivit șefului IGP, call-centrele care operează escrocherii în R. Moldova își au locațiile în cel puțin trei țări.

Cernăuțeanu a declarat că, în 2025, majoritatea escrocheriilor au vizat investițiile și s-au desfășurat online, iar în martie 2026 au luat amploare escrocheriile telefonice.

Potrivit șefului IGP, cea mai mare parte a acestor bani este dată în cash de către victime.

La întrebarea ce se întâmplă cu acești bani din momentul în care sunt luați de la oameni, Cernăuțeanu a spus că, într-un caz examinat de poliție, banii au ajuns la un schimb valutar, unde au fost convertiți în monedă cripto, care ulterior era transmisă mai departe. Într-un alt caz, a adăugat șeful IGP, a fost reținută o persoană care este subiectul convertirii banilor în cripto, iar aici „este legătura dintre Republica Moldova, unde convertește și exteriorul – unde se transmit aceste mijloace financiare”. Potrivit șefului IGP, weekendul trecut a avut loc un caz în care o persoană a fost reținută în timp ce încerca să intre în regiunea transnistreană cu taxiul, având asupra sa bani. „Într-un alt caz am stabilit că, odată acumulați acești bani, erau aduși iarăși la Chișinău la aceste convertiri de cripto”, a mai spus Cernăuțeanu, cu referire la banii ajunși în regiunea transnistreană.

Întrebat despre unde se află call-centrele care operează escrocherii în Republica Moldova, șeful IGP a spus că „vorbim de cel puțin trei țări”, însă a refuzat să ofere detalii în acest sens. La precizarea prezentatoarei TV că se vorbește că una dintre ele ar fi Ucraina, Cernăuțeanu a menționat că această versiune „are dreptul la viață”.

***

Escrocheriile telefonice și online au luat amploare în Republica Moldova.

Fenomenul a ajuns în atenția Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, care a organizat pe 12 iunie audieri publice cu participarea autorităților responsabile din domeniu. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a prezentat în cadrul audierilor o analiză statistică detaliată a evoluției escrocheriilor telefonice și online în perioada 2023-2026. Valoarea prejudiciului declarat de victime a crescut de la peste 40 de milioane de lei în 2023 la peste 130 de milioane în 2024 și la peste 272 de milioane de lei în 2025. În primele cinci luni ale anului 2026, prejudiciul estimat se ridică deja la 157 de milioane de lei, cu o valoare medie per cauză de aproximativ 89.000 de lei. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: