Institutul pentru Politici și Reforme Europene

DOC Un nou membru al Consiliului Suprem de Securitate. Cine este Iulian Groza?

Iulian Groza, directorul Executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a fost desemnat de președinta țării Maia Sandu în calitate de membru al Consiliului Suprem de Securitate. Decretul prezidențial a fost publicat în Monitorul Oficial.

„Suntem încrezători că participarea colegului nostru în cadrul CSS va contribui la creșterea rolului societății civile în procesul de reformare, monitorizare și realizare a politicilor de securitate a Republicii Moldova”, au menționat colegii săi din IPRE.

Potrivit IPRE, Iulian Groza este expert în politică externă, politica europeană și administrație publică. A lucrat ca ministru adjunct al Afacerilor Externe al Republicii Moldova, conducând direcția integrării europene (iunie 2013-februarie 2015). Înainte de aceasta, Iulian Groza a deținut mai multe funcții, inclusiv postul de director general al Departamentului integrare europeană al Ministerului Afacerilor Externe.

A lucrat, de asemenea, la Bruxelles, în cadrul reprezentanței Republicii Moldova la UE. Iulian Groza a făcut parte din echipa Republicii Moldovei care a condus negocierile pentru semnarea Acordului de Asociere dintre Moldova și Uniunea Europeană, și a condus grupul de lucru în cadrul dialogului Moldova-UE pentru liberalizarea regimului de vize.

Până în prezent, Iulian Groza a fost directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). El este doctorand al Universității de Stat din Moldova și are o diplomă în domeniul dreptului. A făcut studii postuniversitare în domeniul studiilor europene la Universitatea din Birmingham, și studii de securitate NATO la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (ȘNSPA) din București.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Finanțarea pentru educația incluzivă va fi dublată de la 1 ianuarie 2027. Inițiativa MEC

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) propune majorarea de la 2% la 4% a ponderii resurselor rezervate educației incluzive din plafonul cheltuielilor pentru învățământul general. Proiectul de hotărâre se află în prezent în proces de avizare publică, iar noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Potrivit unui comunicat al MEC, fondurile vor fi distribuite școlilor în funcție de numărul copiilor care au nevoie de sprijin, tipul și severitatea dizabilității, precum și serviciile specializate necesare.

În prezent, raioanele și municipiile decid cât alocă pentru educația incluzivă, în limita a 2% din transferurile primite. „Din acest motiv, finanțarea diferă de la o regiune la alta și nu reflectă întotdeauna numărul copiilor care au nevoie de ajutor”, a menționat instituția.

Prin noua formulă, 4% din plafonul cheltuielilor pentru învățământul general va fi rezervat educației incluzive, iar alocațiile pentru fiecare instituție vor fi calculate în funcție de necesitățile concrete ale elevilor. Astfel, școlile în care sunt mai mulți copii care necesită servicii specializate ar urma să primească mai multe resurse.

Finanțarea va fi calculată distinct pentru cadrele didactice de sprijin, psihologi, logopezi, psihopedagogi, interpreți în limbaj mimico-gestual și centrele de resurse pentru educația incluzivă.

Datele MEC arată că, în 2026, în școlile din Republica Moldova învață 4.791 de elevi cu dizabilități, cu 457 mai mulți decât în anul precedent. Dintre aceștia, 2.558 au dizabilități severe, 1.561 au dizabilități accentuate, iar 672 – dizabilități medii.

În sistemul de învățământ funcționează 939 de centre de resurse pentru educația incluzivă. Totodată, sunt raportate 1 509 unități de cadre didactice de sprijin, 542 de psihologi, 144 de logopezi și 34 de psihopedagogi.

Potrivit ministerului, noul mecanism urmărește ca accesul copiilor la serviciile de sprijin să nu depindă de localitatea în care aceștia învață. Resursele ar urma să fie distribuite după aceleași criterii la nivel național și corelate cu necesitățile elevilor din fiecare instituție.

Proiectul prevede și măsuri de tranziție pentru școlile care, în urma aplicării noii formule, ar putea primi alocații mai mici. MEC urmează să valideze datele fiecărei instituții, să testeze formula de calcul și să stabilească un nivel minim de finanțare pentru serviciile deja oferite copiilor.

Ministerul a precizat că proiectul are drept scop și alinierea cadrului normativ la modificările operate în Codul educației prin reforma „Restart în educație”, aprobată de Parlament prin Legea nr. 200/2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: