psrm

Dodon și-a amintit de plângerea comunității LGBTQ+ abia în preajma alegerilor? IGP: Din motive neclare, abia acum s-a prezentat

Președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat că s-a prezentat la poliție, după ce a fost citat în legătură cu o plângere referitoare la unul dintre angajamentele sale electorale, care se referă la interzicerea „propagandei LGBT în școli și în Chișinău”. Dodon susține că denunțul ar fi venit din partea organizației Genderdoc-M, care apără drepturile comunității LGBTQ+ din Moldova. Angelica Frolov, coordonatoare la Genderdoc-M, a precizat că organizația nu a depus plângere împotriva socialistului pentru declarația vizată în acest an. În același timp, Inspectoratul General al Poliției (IGP) s-a arătat nedumerit de faptul că socialistul s-a prezentat anume acum la poliție, deși a fost citat de mai multe ori anterior.

Igor Dodon a scris pe canalul său de Telegram că, în urma unei citații, a mers pe 10 septembrie la poliție, unde a aflat că pe numele său a fost depusă o plângere penală și contravențională de către Genderdoc-M. Potrivit lui, denunțul a fost făcut pe motiv că în cadrul activității sale politice a făcut următorul angajament electoral: „Nu vom permite implementarea propagandei LGBT în școli și în Chișinău, deoarece acest lucru este inacceptabil atât pentru majoritatea cadrelor didactice, cât și pentru părinții și familiile care au copii la școală”.

Observați cât de atenți sunt și cât de prompt reacționează Guvernarea PAS atunci când reprezentanții Genderdoc-M se simt deranjați? (…) Neacceptarea propagandei LGBT în școli, reprezintă poziția mea în calitate de cetățean și tată, întotdeauna am militat pentru păstrarea tradițiilor sănătoase și voi susține în continuare această cauză, spre deosebire de Maia Sandu și membrii PAS, care pentru a menține puterea sunt gata să accepte o agendă străină, periculoasă pentru societatea noastră”, a adăugat el.

Angelica Frolov, coordonatoare la Genderdoc-M, a precizat, pe 11 septembrie, într-o publicație pe Facebook, că organizația nu a depus plângere împotriva liderului PSRM pentru declarația în cauză în 2024.

A început Dodon să se jeluie că Genderdoc a depus plângere pe el și a fost audiat la poliție. Doar că dosarele pe care le avem cu el, sunt deja unul la CEDO și al doilea în instanță. Deci ambele au trecut de mult timp în urmă de procedura de investigații și ambele sunt pe alte declarații homofobe făcute de el. Plus, declarația pe care spune că am depus nici nu a fost făcută în acest an, cel puțin nu am documentat-o noi. Întrebare: cum credeți, de ce Dodon a scris această postare în septembrie 2024?”, a declarat Angelica Frolov.

Contactată de NM pentru un comentariu la subiect, ofițerul de presă al IGP, Diana Fetco, a declarat: „Este vorba despre o plângere mai veche depusă de președintele unei organizații nonguvernamentale pentru distribuirea unor pliante care i-ar fi denigrat. Pentru că pliantele au fost elaborate cu semnătura președintelui partidului, persoana a fost citată de mai multe ori la poliție pentru a fi audiată, conform procedurii în cazul unei plângeri. Până acum de fiecare dată persoana a refuzat să se prezinte, invocând diferite motive. Din motive neclare, abia acum și-a arătat disponibilitatea să se prezinte la poliție, după o nouă citație. Mai mult, nu putem vorbi despre unele sancțiuni. Chiar și atunci când s-a prezentat, persoana a refuzat să dea anumite explicații, invocând că vrea mai întâi să facă cunoștință cu materialele pe caz”.

Precizăm că situația din jurul plângerii a fost făcută publică în preajma alegerilor prezidențiale, care vor avea loc în data de 20 octombrie. Deși însuși Igor Dodon nu va candida, PSRM îl susține și promovează în acest scrutin pe ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo. Președinta Maia Sandu, numele căreia a fost menționat în publicația despre denunț într-un context negativ, la fel va concura în aceste alegeri prezidențiale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: