Dodon vrea impeachment împotriva Maiei Sandu, deși recunoaște că nu are suficiente voturi. Reacția Președinției

Fracțiunea socialiștilor din Parlament este gata să inițieze procedura de impeachment împotriva președintei Maia Sandu, deși recunoaște că nu dispune de suficiente voturi pentru a o demite. Declarația a fost făcută pe 12 decembrie de liderul PSRM, Igor Dodon, după ce șefa statului a semnat decretele prin care i-a numit pe fostul premier Dorin Recean și pe ex-ministrul de externe Nicu Popescu în funcția de emisari speciali. Dodon califică aceste numiri drept „anticonstituționale”. Președinția respinge, la rândul său, acuzațiile și le consideră „nefondate și iresponsabile”. Potrivit instituției, șefa statului își desfășoară activitatea în limitele legii.

Poziția socialiștilor

Liderul PSRM și fostul președinte al țării, Igor Dodon, consideră că numirea lui Recean și Popescu în funcția de „emisari speciali”, prin decret prezidențial, reprezintă un „pas anticonstituțional”.

„În Constituție o asemenea funcție pur și simplu nu există, ceea ce înseamnă că președintele acționează de fapt în afara cadrului legal. Pentru astfel de acțiuni poate fi inițiată procedura de impeach­ment”, a declarat el pe 12 decembrie, înainte de ședința Parlamentului.

Dodon spune că socialiștii sunt gata să inițieze procesul de demitere a președintei Maia Sandu, însă doar „dacă va exista voință politică”.

„Pentru asta trebuie 34 de mandate în Parlament. Noi avem 17. Dacă restul vor fi de acord,  noi suntem gata să inițiem această procedură. E adevărat, trebuie 67 de mandate pentru demisie, dar este foarte straniu că doamna Maia Sandu și-a permis să semneze un decret pentru niște funcții care nu sunt”, a mai declarat Dodon.

Reacția Președinției

Președinția Republicii Moldova neagă public acuzațiile lansate de fostul președinte al țării. Instituția prezidențială precizează că „își desfășoară activitatea în strictă conformitate cu Regulamentul Aparatului Președintelui Republicii Moldova, document public care poate fi consultat pe site-ul instituției”.

„Afirmațiile lansate de Igor Dodon sunt nefondate și iresponsabile. Funcția de emisar special este prevăzută expres în regulament și reprezintă o practică uzuală în numeroase state, inclusiv în Franța și Statele Unite ale Americii. Reamintim că această funcție este una neremunerată. În spațiul public, este important ca declarațiile politice să fie făcute cu responsabilitate”, a precizat Igor Zaharov, consilierul președintei Maia Sandu.

***

Reamintim că fostul premier Dorin Recean a fost numit, pe 10 decembrie, în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Anterior, pe 31 octombrie, fostul ministru al Afacerilor Externe, Nicu Popescu, a fost desemnat emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Ambii au ajuns în Parlament pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), însă și-au depus mandatele la scurt timp. Atunci, Recean a anunțat că se retrage din viața politică pentru a reveni în mediul de afaceri, iar Popescu a explicat că renunță la mandat pentru a prelua funcția de emisar special.

Președinția a precizat, pe 10 decembrie, că „emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: