Daniel Vodă

Doi ani de când Moldova a obținut statutul de țară candidat pentru aderare la UE. Maia Sandu: „Ani de muncă intensă” VIDEO

Astăzi se împlinesc doi ani de când Republica Moldova a obținut statutul de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, alături de Ucraina. „Doi ani de muncă intensă pentru a putea lansa negocierile de aderare”, a comunicat șefa statului Maia Sandu. Iar viceprim-ministra pentru integrare europeană Cristina Gherasimov, desemnată negociator-șef din partea Republicii Moldova, a spus că se pregătește de prima conferință interguvernamentală. „După care urmează screening-ul bilateral, deschiderea și închiderea capitolelor de negociere, semnarea și ratificarea Acordului de aderare la Uniunea Europeană”, a menționat Gherasimov. 

Președinta Maia Sandu a scris pe o rețea de socializare că „azi marcăm doi ani de la obținerea statutului de țară candidată pentru aderare la UE – doi ani de muncă intensă pentru a putea lansa negocierile de aderare”. „În fiecare zi lucrăm pentru obiectivul nostru național – cel de a pregăti Republica Moldova pentru aderare până în 2030”, a adăugat șefa statului, atașând și imagini video.

În imaginile publicate de președintă, viceprim-ministra pentru integrare europeană Cristina Gherasimov a spus că „mai avem multă muncă de făcut și pași importanți de parcurs. „Ne pregătim de prima conferință interguvernamentală. După care urmează screening-ul bilateral, deschiderea și închiderea capitolelor de negociere, semnarea și ratificarea Acordului de aderare la Uniunea Europeană. Mergem cu încredere pe drumul nostru european”, a comunicat Gherasimov.


Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Țara noastră a primit statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, alături de Ucraina, pe 23 iunie 2022. În decembrie 2023, Consiliul European, format din liderii statelor-membre UE, a decis începerea negocierilor de aderare cu cele două țări. Pe 14 iunie curent, vicepremierul pentru integrare europeană Cristina Gherasimov a anunțat că Republica Moldova și Ucraina vor începe oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană pe 25 iunie. Atunci vor avea loc primele conferințe interguvernamentale cu cele două țări, care marchează deschiderea negocierilor de aderare. Detalii AICI. Pe 21 iunie curent, președinta Maia Sandu a semnat un decret prin care sunt inițiate negocierile de aderare la Uniunea Europeană și este desemnată Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană, în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: