Doi candidați pentru șefia Curții Supreme de Justiție: cine sunt Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea

Judecătorii Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea candidează pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Dosarele celor doi vor fi examinate de plenul CSJ pe 8 octombrie. Menționăm că, potrivit legii, plenul CSJ urmează să propună Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) candidații la funcția de președinte care, în urma votului secret, au obținut cel puțin trei voturi.

Ședința plenului Curții Supreme de Justiție va avea loc pe 8 octombrie, începând cu ora 13:00.

Stela Procopciuc a fost numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție în iunie 2024. Potrivit magistrat.md, în martie 2024, Stela Procopciuc a fost desemnată pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al Curții Supreme de Justiție până la completarea funcției în modul stabilit de lege. Procopciuc și-a început cariera în 1996, în calitate de ajutor interimar al procurorului raionului Făleşti, ulterior devenind ajutor al procurorului raionului Făleşti. În 1998, a devenit procuror adjunct la Procuratura raionului Făleşti, iar în 2000 – judecător la Judecătoria Făleşti. În 2005, a fost numită în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2007 a fost numită, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălţi.

Vladislav Gribincea și-a început activitatea în funcția judecător la Curtea Supremă de Justiție în iulie 2024. Potrivit CuSens, Gribincea și-a început cariera profesională în 2022, în sectorul neguvernamental, în funcția de director de proiect în cadrul Asociației Obștești „Juriștii pentru drepturile omului”, unde a deținut, ulterior, și funcția de director economic și cea de președinte. În perioada anilor 2010-2022, a fost președinte al Asociației Obștești „Centrul de Resurse Juridice din Moldova”. Magistratul face parte din completul de judecată care examinează cauza penală în care fostul președinte, Igor Dodon, este cercetat penal pentru finanțarea ilegală a PSRM din partea unui grup criminal organizat, dosar numit generic „Kuliok”.

Potrivit legii, președintele Curții Supreme de Justiție este selectat din rândul judecătorilor săi, în bază de merit, de către Consiliul Superior al Magistraturii. Plenul Curții Supreme de Justiție propune Consiliului Superior al Magistraturii candidații la funcția de președinte care, în urma votului secret, au obținut cel puțin trei voturi. Președintele Curții Supreme de Justiție este numit în funcție pentru un mandat de patru ani. Aceeași persoană poate fi numită în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție pentru cel mult două mandate.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Zaharova amenință Chișinăul cu represalii în cazul expulzării ambasadorului rus: „Poate să „experimenteze””

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat declarațiile autorităților de la Chișinău privind o posibilă expulzare a ambasadorului desemnat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, sugerând că Moscova ar putea recurge la măsuri similare împotriva diplomaților moldoveni aflați în Rusia. Declarația vine în contextul unei noi escaladări a tensiunilor diplomatice, după ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova.

Potrivit agenției de stat ruse TASS, în seara zilei de 20 noiembrie, Maria Zaharova a comentat discuțiile de la Chișinău privind o posibilă expulzare a ambasadorului rus. „Dacă Moldova s-a săturat ca diplomații săi să lucreze în Rusia, poate „să experimenteze”“, a declarat reprezentanta Ministerului rus de Externe.

Declarația Mariei Zaharova vine după ce, la 19 noiembrie, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, s-a referit la solicitările de expulzare a ambasadorului agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, în urma incidentelor repetate de încălcare a spațiului aerian național. Grosu a menționat că o astfel de măsură se numără printre opțiunile pe care le au la dispoziție autoritățile moldovene și a recunoscut că, în calitate de „simplu cetățean”, este tentat să recurgă la acest pas. Totuși, președintele Parlamentului a subliniat că autoritățile trebuie să cântărească atent consecințele unei asemenea decizii, pentru a nu pune în pericol pacea și stabilitatea din țară. Anterior, la sfârșitul lunii octombrie, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, nu a exclus nici el posibilitatea expulzării lui Ozerov, în cazul în care „situația va continua să evolueze într-o direcție distructivă”.

Amintim că, pe 18 noiembrie, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe Oleg Ozerov, după ce, cu o zi înainte, mai multe drone au încălcat spațiul aerian al țării, în contextul atacurilor masive lansate de Rusia asupra Ucrainei. Ozerov a contestat originea rusească a dronelor care au survolat ilegal Republica Moldova pe 17 noiembrie și a propus o anchetă comună cu Chișinăul.

Potrivit datelor preliminare ale Ministerului Apărării, șapte drone au pătruns fără autorizație în spațiul aerian al Republicii Moldova pe 17 noiembrie, iar cinci dintre ele au căzut pe teritoriul țării. O dronă de tip Shahed a fost observată și deasupra Chișinăului. Din motive de securitate, autoritățile au închis temporar spațiul aerian în ajun.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: