AFP

Donald Trump a fost pus sub acuzare pentru a patra oară, în statul american Georgia

Un mare juriu din Georgia l-a acuzat pe Donald Trump pentru rolul său în eforturile eșuate de a răsturna rezultatele alegerilor statului din 2020, implicându-l pe fostul președinte drept cel care a dat ordinele care să ducă la falsificarea alegerilor și a-i anula înfrângerea, relatează Hotnews

Fani Willis, procurorul districtual care a condus această anchetă a adus auzații și altor 28 de persoane, printre care Rudy Giuliani, fostul șef de cabinet al Casei Albe, Mark Meadows și unui număr de alegători falși.

Sursa menționează că acuzațiile legate de tentativa de falsificare a alegerilor vin din tot mai multe state americane intr-un moment în care Trump face campanie pentru un nou mandat de președinte.

Potrivit unei declarații venite de la staff-ul său de campanie că „momentul acestei ultime acuzații coordonate de un procuror părtinitor într-o jurisdicție cu precădere democrată trădează încrederea poporului american”.

Imediat după ce a aflat, Trump l-a atacat pe platforma sa Truth Social pe fostul viceguvernator republican al Georgiei, care a depus mărturie la finalul zilei, sfătuindu-l că „ar face bine să nu depună mărturie în faţa marelui juriu al lui Fulton”. El a atacat-o, de asemenea, din nou pe procuroarea Fani Willis.

Ancheta a fost declanşată de o convorbire telefonică din ianuarie 2021 al lui Donald Trump – a cărei înregistrare a fost făcută publică – în care acesta îi cerea unui înalt oficial local, Brad Raffensperger, să „găsească” cele aproximativ 12.000 de buletine de vot pe numele său care îi lipseau pentru a-i câştiga pe cei 16 mari electori ai acestui stat.

Acuzaţiile ar urma să dezvăluie „o serie de acte ilegale pentru a modifica rezultatul alegerilor din Georgia: piraterie informatică, declaraţii false, hărţuire etc”, a enumerat pe reţelele de socializare Anthony Kreis, profesor de drept al universităţii din Georgia.

În cazul în care ar câştiga alegerile prezidenţiale din 2024, dacă va fi condamnat, Donald Trump nu va putea să se graţieze sau să obţină renunţarea la urmărirea penală de către biroul procurorului deoarece acesta este un caz la nivelul statului Georgia asupra căruia statul federal nu are autoritate, a precizat sursa.

***

Donald Trump a mai fost pus sub acuzare de trei ori în decurs de câteva luni în cazuri separate Fostul președinte a pledat nevinovat în toate cazurile, pe care le califică drept o „vânătoare de vrăjitoare” condusă de administrația Biden.

Potrivit unui sondaj al cotidianului New York Times, Donald Trump este marele favorit al alegerilor primare republicane. În pofida unei mediatizări negative fostul preşedinte adună 54% din voturi, în timp ce principalul rival Ron De Santis staţionează la 17%. Potrivit cotidianului american Donald Trump este candidatul preferat al republicanulor în aproape toate statele şi toate grupurile demografice. De Santis nu se impune în nicio regiune. Ceilalţi candidaţi, inclusiv fostul vicepreşedinte Mike Pence, nu trec de 3%. Acesta este un prim sondaj, cu 6 luni înainte de alegeri, scrie Cuvântul Libertății.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Sandu explică reducerea pragului de vot pentru Comisia Vetting: „Nu putem opri reforma justiției pentru că nu există 61 de voturi”

Reducerea pragului de vot pentru aprobarea membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 este necesară pentru a nu bloca reforma justiției. Poziția a fost exprimată pe 5 martie de Președinta Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV. Sandu a argumentat că în actualul Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției și că mecanismul adoptat este similar celui aplicat la numirile în Consiliul Superior al Magistraturii, fiind coordonat la timpul său cu Comisia de la Veneția. Cât despre criticile aduse numirii lui Herman von Hebel, oficiala a spus că acesta este incomod pentru unii politicieni tocmai pentru că a avut o contribuție mare în curățirea sistemului și că nu vede niciun motiv să îi pună la îndoială integritatea.

„În acest Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Nu există. Dacă nu sunt 61 de voturi, nu stai fără membri — mergi la o majoritate simplă. Și majoritatea simplă este totuși o majoritate. Nu putem opri reforma justiției pentru că nu există 61 de voturi. Nu vorbim despre schimbarea Constituției, vorbim doar despre numirea unor membri în Comisia de Vetting. Dacă nu s-au găsit 61, e firesc, așa cum este la numirea în CSM, să existe o soluție de deblocare”, a declarat Sandu.

Cele mai mari atacuri — la Comisia de Prevetting

Șefa statului a explicat și de ce insistă asupra candidaturii lui Herman von Hebel, precizând că acesta a făcut parte din prima Comisie de Prevetting, care a obținut cele mai bune rezultate în curățarea sistemului de justiție. Președinta a reamintit că au fost lupte majore pentru componența Curții Supreme de Justiție și a Consiliului Superior al Procurorilor, iar membrii comisiei au rezistat presiunilor și și-au făcut treaba. Tocmai de aceea, spune Sandu, ei au fost cei mai atacați — nu direct de judecătorii și procurorii vizați, ci prin campanii bine orchestrate.

„Dacă stăm să ne uităm ce candidați au fost și ce fel de oameni au încercat să intre în CSM și în CSP și ne uităm care a fost rezultatul — cea mai mare curățenie în sistemul justiției a făcut-o Comisia de Prevetting. Și s-a confruntat cu cele mai mari atacuri. Aproape toți membrii, cu excepția celui delegat de opoziție, au fost supuși unui atac constant. Eu, dimpotrivă, cred că oamenii aceștia au demonstrat rezistență la influență și, în plus, sunt calificați, dacă ne uităm la CV. Ce ne dorim este ca această evaluare să se facă corect și să se facă la procurori cât mai repede, pentru că acolo lucrurile s-au tergiversat la nesfârșit”, a declarat președinta.

Sandu: Nu am găsit niciun motiv să pun la îndoială integritatea lui Herman von Hebel

Maia Sandu a respins îngrijorările legate de integritatea lui Herman von Hebel, făcând referire la o investigație jurnalistică privind o reformă pe care acesta a promovat-o în trecut. Președinta a spus că a citit investigația și nu a găsit nimic îngrijorător, adăugând că același lucru l-au constatat și reprezentanții Uniunii Europene, care l-au inclus pe Herman von Hebel pe lista de candidați.

„Și eu am făcut reforme și am dat oameni afară, și unii dintre ei au fost reinstalați. Scuzați-mă, acesta nu este un argument, nu are nicio treabă cu integritatea omului. Eu am citit aceste investigații și nu este nimic acolo. Le-au citit și cei de la Uniunea Europeană, care au inclus omul în această listă. Credibilitatea comisiei depinde de rezultat. Scuzați-mă, care membru al Parlamentului din opoziție susține reforma justiției? Unii au scris în programele lor desființarea comisiilor de vetting, alții au vorbit de sute de ori că le displace evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Lor le place altfel de comunicare cu judecătorii și procurorii, nu reforme din astea”, a declarat Sandu.

„Să nu-și facă nimeni speranțe că ajunge la CSJ fără vetting”

Sandu a subliniat că evaluarea procurorilor din procuraturile specializate trebuie încheiată în acest an, precizând că la Procuratura Anticorupției procesul durează deja de doi ani, iar la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate abia a început. Președinta a avertizat că vettingul va ajunge până la urmă și la Curtea Supremă de Justiție, îndemnând pe cei interesați să depună dosarul cât mai devreme.

„Să nu-și facă speranțe că o să intre cineva la CSJ fără vetting. Nu există așa ceva. Cei care vor să ajungă la CSJ îi îndemn să depună dosarul cât mai devreme”, a declarat Sandu.

Amintim că pe 5 martie, votul din Parlament prin care pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting a fost redus de la 61 la 51 de voturi a stârnit reacții dure în spațiul public. Politicieni, jurnaliști și experți au acuzat că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința din 26 februarie. Opoziția parlamentară a anunțat că va contesta decizia la Curtea Constituțională.

***

Reamintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: